marți, 30 decembrie 2008

de ce-urile?

Ma intreb cum ne vezi tu de acolo.Mi-as dori asa mult sa stiu cum se vede lumea de la tine de sus. Daca tu ma vezi macar pe mine care iti duc dorul asa mult..A mai trecut un an si am tras linie. Mi-am facut calcule peste calcule si imi dau seama ca n-am avut mari realizari si nici macar nu ma simt implinita. A fost unul dintre cei mai grei ani de pana acum. Nici nu stiu sa-ti spun de unde am avut putere sa trec peste tot si toate. Chiar si eu ma gandesc cum de am rezistat..Imi place acum sa spun despre mine ca sunt foarte puternica si curajoasa.
A trecut un an pe care l-as sterge oricand din viata mea. As da 10 ani din cati mi-au ramas doar sa nu-l fi trait pe asta. Sa nu te fi pierdut pe tine si pe altii, sa nu fi facut atatea greseli, sa nu regret atat de multe, sa fi avut mai multa grija de oamenii de langa mine, sa fi pretuit mai mult unele clipe.Dar n-am nicio putere..n-am invatat inca cum se da timpul inapoi. Sunt o chestie neinsemnata pe harta destinului.
Este primul sfarsit de an pe care nu pot si nu vreau sa-l sarbatoresc. Pentru ca nici tu nu mai esti aici.. Pentru ca nu simt ca noul an va aduce lucruri noi. Pentru ca pe tine oricum nu are cum sa mi te mai aduca. M-am gandit atat de mult la tine in ultimele zile si mi-am dat seama ce dor imi e.. Sa ma intreb "de ce?" nu mai are rost.. am facut-o de prea multe ori si ma ustura limba de la atatea DE CE-uri care n-au primit raspuns.
Au fost nopti in care m-am gandit ca daca tu nu mai poti veni aici, as putea sa vin eu la tine. Dar daca nu exista niciun ACOLO si ma grabesc? Daca parasesc lumea asta fara sa am certitudinea ca te voi intalni? Atunci ce-mi ramane de facut?
De ce Dumnezeu trebuie sa-i cheme la el exact pe cei ce nu merita? De ce? Ohhh.. uite, un alt "de ce"..
As vrea sa stii ca ma gandesc la tine aproape in fiecare zi.Mai ales cand ma intorc acasa, aici unde te-am cunoscut cu adevarat si unde mi-ai intrat in suflet.
Si sa-ti mai spun ceva:sper din tot sufletul ca acolo sus la tine sa mai existe o lume si sa aiba si altii ocazia sa te cunoasca asa cum erai tu de fapt. Un om minunat..
Atat imi mai doresc la sfarsitul acestui an parca blestemat..

atat mi-a ramas!



E tot ce mai am..

luni, 29 decembrie 2008

tu chiar credeai ca s-a terminat?



Uite ce e.. am sperat nopti si zile intregi la clipa asta. Am sperat ca o sa ma trezesc intr-o dimineata si ma vei suna. Am sperat ca voi merge pe strada si intamplator, de nicaieri, vei aparea tu si regasirea va fi inevitabila. Am sperat ca tot tu vei fi acela care va tanji dupa mangaierile si zambetele mele. Si n-am sperat in zadar..
Pentru ca tu ai aparut intr-o oarecare zi. ba nu.. n-a fost o zi oarecare. a fost ZIUA! ziua in care impinsa de destin eu am decis sa plec mai departe de tine. Si am fost fericita cand tu m-ai cautat si eu am dat vina pe el, pe destin. Mi-am spus ca nu-ti pot vedea ochii in noaptea aia pentru ca sunt departe. Destinul a fost de partea mea atunci.. in sfarsit, destinul a tinut cu mine.
Dar tu ma cunosti.Si tu poti sa faci ce vrei cu mine.. Te vad ca pe un magician acum. Ma transformi cat ai clipi in Zana Zorilor sau intr-o brosca urata. Tu ma cunosti si faci ce vrei cu mine. Ca si acum, ca si mereu.
Dincolo de tot ce mi-am promis mie si celorlalti ma fortezi sa devin un om neserios. Un om care nu-si respecta promisiunile.
Stiai ca trebuie sa ne vedem in 10 ani.. stiai foarte bine asta. Ai incalcat si pactul nostru.Te-ai intors ca de fiecare data. Si stii ce ma ingrijoreaza de fapt si de drept?Ca totul arata ca un film pe care le-am vazut de prea multe ori si deja ii stiu replicile pe de rost. Pot sa pierd parti bune pe traseu ca oricum stiu cum incepe si cum se termina. Asta ma sperie cel mai tare..ca regasirea noastra e parca trasa la indigo si plecarea ta va fi probabil la fel.Nebuna sunt eu.. ca te primesc la infinit. Si n-am putina ambitie cat sa spun "Nu, pleaca!" si n-am curaj cat sa spun "Nu te mai iubesc!" si n-am nimic.. Tot ce e in mine te cheama acum si mereu. Te primeste dincolo de tot ce s-a intamplat, se intampla si stiu ca se va mai intampla. Te primeste asa cum esti tu.. chiar daca urlu si zbier si ma supar si te gonesc.. eu te iubesc..
Am spart lacatul geamantanului in care pusesem tot ce-am avut noi.Si mi-am luat de acolo mangaierile si saruturile tale. Mi-am luat noptile si dorintele. Mi-am luat iubirea inapoi.
Dar nu l-am lasat gol. Am pus suferintele pe care mi le-ai cauzat. Am pus noptile mele fara de somn. Am pus lacrimile si regretele mele. Dar nu l-am mai pastrat pentru ca nu vreau sa-l mai deschid vreodata. La ce bun?
Acum si de-ar fi sa mai pleci pisez tot ce-mi ramane, imi pisez si sufletul.. Raman goala si pe tine te omor!

a love before time



Este o piesa foarte tare care imi readuce la viata toate simturile. Piesa mi-a urcat-o acolo o persoana foarte draga mie, din dorinta mea de a o imprastia in lume. Poza mea insa a fost pusa acolo din dorinta LUI.
Si MI-E RUSINE, mi-e rusine, mi-e rusine ca o sa ma vada jumatate din glob si ma gandesc ca nici macar nu e foarte buna asocierea asta. eu-piesa.. dar ma rog.. daca asa a vrut el, faca-se voia lui.


Enjoy it!!!

duminică, 28 decembrie 2008

first kiss..


Ca tot vorbiram mai jos de ale copilariei nu pot sa inchid capitolul asta asa, tam nesam, fara sa va duc iarasi acolo, in trecut sa-mi vedeti filmul primului sarut. :) pam pam!
Pai era vara.. era cald si bine, ca sa zic asa. Eram clasa a 6-a. Am iesit si eu la coltul strazii unde ne intalneam cu totii. Am jucat "fatza" pana foarteee tarziu. Am ramas eu si EL in final. Toata lumea stia cat de mult il plac. De fapt si el aflase de-nu-stiu-unde si ma tot necajea si nu ma prea baga in seama. Dar seara asta parca prevestea ceva.. Ma tot urmarise si vorbise cu mine mai mult ca niciodata. Cand m-am vazut singura cu el, incepusem sa-mi fac griji pentru ca EU NU STIAM SA SARUT!!!
L-am lasat sa ma conduca pana in fata portii si am asteptat cuminte sa vad ce are de gand. Se apropia tot mai mult de mine si eu ma dadeam inapoi. Cand a vazut ca situatia se complica oarecum ma prinde furios de obraji si incepe sa ma sarute intr-un mod salbatic si foarte scarbos. M-am speriat si rusinat deopotriva, dar m-am descurcat!
Am fugit cat m-au tinut picioarele si nu m-am oprit pana in casa. Stateam pe pat si-mi tremura corpul.Aveam un zambet larg si inima statea sa-mi sara din piept.
A doua zi am facut adunarea fetelor de pe toata strada si le-am povestit ce mi se intamplase. Eram un fel de Carrie Bradshaw a cartierului.
Am scris vreo 30 de pagini de jurnal despre seara asta si numele lui il trecusem pe toate caietele. Ma indragostisem pana peste urechi si eram cea mai tare acum pentru ca ma sarutasem inaintea tuturor prietenelor mele..
Dar Fat Frumosul meu imi daduse decat un sarut si-atat. A doua zi s-a prefacut ca nimic nu s-a intamplat. Si-apoi m-a mai sarutat de cateva ori, ferindu-se de ochii cunoscutilor.
Ei bine, cam asta a fost si cu primul sarut!
Am mai raspuns la o leapsa pe care o dau si eu mai departe spre Razjudec, Ambasadoarea, Ana, Josephine.

miercuri, 24 decembrie 2008

Craciun fericit, dragii mei!


Lumea-mi spune ca ma pricep la cuvinte.Ca le asez cumva, nici eu nu stiu cum, si ies lucruri dragute. Acum insa, altfel sta situatia.. V-as ura din suflet de toate dar nu stiu cum sa o fac mai bine..
Va spun simplu: Sa va dea Dumnezeu tot ce-i mai bun pe Pamant!
Sa va indeplineasca dorintele cele mai ascunse!
Sa aveti sanatate si bucurii si numai fericire!


Craciun fericit, dragii mei!
va ureaza sincer, domnisoara Fir de Nisip!

luni, 22 decembrie 2008

A fost odata ca niciodata..


Am acum o leapsa furata..sau nu, cersita pentru ca m-am consultat inainte cu propietara ei si a fost de acord sa mi-o incredinteze.
Leapsa de azi imi cere sa dau limbile ceasului peste cap si sa ma intorc acolo unde mi-as fi dorit sa raman mereu. S-au scurs ani multi si grei de atunci dar am puterea sa-mi amintesc tot ca si cand ar fi fost ieri.Cum eram eu mica? S-o luam incet, pas cu pas..
Prima mea zi de scoala a fost mai mult decat senzationala si m-am pregatit pentru ea o vara intreaga. Mi-am tras tunsoare noua si mi-am facut tot felul de iluzii.Imi cumparase mama bluza alba pe umeri si fusta cloş ca asa se purta pe atunci. Simteam mii de priviri rautacioase atintite spre mine si ele veneau din partea fetitelor obligate de mamelor lor sa poarte uniforma aia albastra cu sortulet si carouri mici. Si parca nu era suficient.. mai aveau si pampoane din alea albe! Apropo, tin sa-i multumesc mamei mele pe aceasta cale ca nu am fost nevoita niciodata sa port asa ceva.
Anii ce-au urmat au fost dintre cei mai deosebiti pentru ca deja parasisem gasca fetitelor ce jucau elastic si incepusem sa bat mingea in curtea cantinei de dimineata si pana seara. Aveam acum anturajul meu dubios :)) Eram singura fata intre zeci de baieti. Jucam fotbal si stateam afara la "faţa" pana spre dimineata, ca stateam la bunica si doar ma lasa sa fac ce vreau. Mama era aproape in pragul disperarii pentru ca pe zi ce trecea capatam tot mai multe apucaturi baietesti si feminitatea mea se stingea putin cate putin. A inceput apoi sa imi interzica sa mai stau la coltul strazii si sa mai joc fotbal.Nu ma mai lasa la bunica si imi facuse un alt program, diferit de ceea ce traisem pana atunci.
In scoala generala am inceput sa mai las deoparte baietismele din mine caci incepusera fluturii sa-mi zboare prin stomac si oricum imi era destul de greu sa ma ascund de mama in ceea ce privea gasca mea de masculi.
Dar cu totii stim vorba aia: lupul isi schimba parul dar naravul ba. Tot baietii erau cei mai buni prieteni ai mei si daca acum nu mai jucam fotbal, am inceput sa dezvolt o alta pasiune care mai tarziu avea sa se transforme intr-o mare dragoste. Si anume, Dinamo. Nu pierdeam niciun meci si eram cea mai fericita cand mergeam cu tata pe stadion. Imi placea la nebunie sa ma cert pentru echipa mea, sa sar la gatul omului daca era nevoie. Urmaream la televizorul din sufragerie toate meciurile si deja imi castigasem admiratie din partea tatei si parca acum nu mai regreta asa mult ca nu sunt baiat. Imi mai permiteam o injuratura printre dintii stransi si un tipat. Apoi pasiunea asta a fost dusa la extrem, transformandu-se in fanatism. Am ajuns sa ma gandesc din ce in ce mai des la asta, sa imi doresc sa fac unele lucruri care nu s-au realizat nici pana in astazi, dar stiu ca intr-o zi le voi duce la bun sfarsit.
Intotdeauna au existat lucruri care m-au diferentiat de ceilalti, in special de fete. Vocea mea, felul meu de a fi si a actiona, protectia pe care credeam ca o pot oferi tuturor desi eu eram mica, mica si neinsemnata.
Restul anilor au trecut pe langa mine cu 100 de km/h. Am sters cu coatele bancile liceului si acolo am invatat ca zambetul meu fortat nu avea sa mai reziste si uneori e bine sa gasesti cate un om caruia sa-i spui tot ce te apasa. Ca nu de fiecare data a fost persoana potrivita care m-a ascultat si sfatuit, asta e alta poveste, dintr-un alt film.
Am 19 ani fara 26 de zile dar daca maine ar fi sa mor nu mi-ar parea rau nicio clipa pentru ca-mi simt sufletul si mintea ca la 60 de ani.
Cam asta este domnisoara Fir de Nisip. Oricine ma cunoaste indeaproape sau macar are impresia ca ma cunoaste si are completari de facut este rugat sa lase un comentariu.
Pana un alta eu fac din leapsa asta un bulgare imens, ca tot nu avem zapada de sarbatorile astea, si-l arunc in Ambasadoarea, Ana, Josephine, Razjudec, De Moda Veche, Everyone is untitled to my opinion si cam atat.. :)

duminică, 21 decembrie 2008

sâmbătă, 20 decembrie 2008

nah! uite marea..

Am auzit eu ca asa e bine! Sa intri in noul an cu haine noi, cu lucruri noi de orice fel. Si mi-am zis: blogul meu de ce sa nu paseasca cu dreptul in anul asta ce se anunta a fi de cosmar?
Asa ca i-am tras o fata noua siiii v-am adus marea. Cum intrati in casa mea va imbratiseaza EA si va stergeti picioarele nu pe presul din fata usii ci pe firele mele de nisip.
Pe aceasta cale vreau sa-i multumesc lui Razjudec care m-a ajutat in proportie de 99% deoarece parul meu blond si mintea mea blonda n-ar fi fost in stare in veci sa duca la bun sfarsit o asa munca titanica.
Trag nadejdea ca va bucurati de marea MEA chiar si acum in plina iarna si ca ma veti vizita in continuare la fel de mult. BA NU! Mai mult.. :)

2009, te rog adu-mi!

Mai multa rabdare pentru mine si cei dragi.
Bunatate si blandete.
Sanatate
Iubire
Incredere
Speranta
Vise
Noroc
Lumina in suflet
Pe EL, pe noi
Fericire (macar putina.. rupe o farama de undeva, de oriunde)
Liniste
Putere
Vointa

Iti cer oare prea mult?

m-am intors cu leapsa!

Pai cine ma putea pricopsi pe mine cu o leapsa?Cine, a? Normal ca Ambasadorea.. dar acum nu pot sa ma supar pe ea ca mi-a dat concediu o vreme si-am sa-i raspund cum se cuvine, asa intarziata cum sunt eu mereu.
Ma pune sa-l vorbesc de rau pe Mos.. daca mi-ar fi pasat asta acum vreo 12 ani fiti siguri ca as fi tipat cat m-ar fi tinut plamanii: "cine este femeia asta??? Nu o cunosc si nu vreau sa stiu de ea!!!" Dar acum cand s-au mai limpezit apele parca as avea si eu cate ceva sa-i reprosez Mosului si zilelor ce "va sa vie".
Doamnelor si domnilor as da dovada de ipocrizie daca as spune ca a fost vreun an in care Mosul m-a uitat. Nu, si-a adus aminte de mine mereu chiar daca n-am fost cel mai cuminte copil si n-am mancat tot din farfurie si n-am fost in pat la ora care ar fi trebuit si n-am fost blanda si buna. DAR, niciodata, dar niciodata Mosul asta al nostru, al tuturor, nu mi-a adus cadoul visat. Desi eu, in vremurile de demult, obisnuiam sa-i scriu si sa-l pandesc. Am zis ca intr-un an n-o fi avut bani, in altul a uitat ca doar e si el batran si are atatea pe cap, apoi am tot amanat pentru anii viitori. Si uite asa, Mosul meu si-a facut un obicei din a-mi aduce cadouri mici, neinsemnate si aproape inutile. Dar m-am resemnat si m-am tot gandit ca ar fi mult mai trist sa nu-mi aduca nimic si sa ma trezesc in dimineata lui 25 ca sub bradutul meu bate vantul mai ceva ca la Polul Nord.
Asa! In alta ordine de idei.. nu-mi place mirosul de brad de nicio culoare. Parca ma ineaca si ma face sa stranut.Slava cerului ca mai exista si chestii artificiale!
Nu-mi plac colindatorii care bat de-mi datarama usa la 6 dimineata si daca le deschizi si le dai o nuca, o bombana sau cum cere traditia un covrig, se uita chioras ca unde-s banii.
Nu-mi place linistea din ziua Craciunului cand ma plictisesc de moarte si-mi vine sa escaladez toti peretii din casa doar, doar ar trece mai repede ziua.
Si eu urasc cand nu-i zapada de Craciun. Chiar! Cum sa nu fie zapada de Craciun??? Daca as fi avut 5 ani cred ca mi-as fi facut griji peste griji pentru Mosul, sarmanul de el, care ori nu va ajunge ori va fi foarte chinuit.
Si mai nou, urasc faptul ca habar nu am unde imi voi petrece acest mirific revelion!
Daca cineva se ofera sa ma cheme pe undeva, cumva, vreau sa anunt de pe acum ca am rochie smechera si ma pun la patru ace..

DA! Si cam atat cu nebunia asta.. Ii invit elegant in scena pe Razjudec, Ana, Josephine, De Moda Veche.

vineri, 12 decembrie 2008

STOP!

De unde se opreste caruselul asta?! Somebody help me.. I need help! I really do!

sâmbătă, 6 decembrie 2008

Nu vrei tu oare sa fim prieteni?


Oare cat ai asteptat sa-ti scriu ceva?sau nu.. cat ai asteptat sa te regasesti in 5 cuvinte macar?cat ai asteptat sa dau un semn mic, mic de tot.. Cat ai asteptat pana sa reactionez la tooot ce mi-ai zis pana acum?Eu zic ca destul..
Si n-am sa te mai chinui... la ce bun? stiu foarte bine sentimentul asta.. cand te tine cineva asa, parca si departe, parca si aproape de inima lui.
Stii ceva? Esti un om minunat..atat de minunat ca nu vreau sa te ranesc, nu vreau sa fac lucruri de care sa-mi para rau mai tarziu.. nu vreau, nu vreau, nu vreau multe. Am mintea plina de asa NU. De ce? Pentru ca ma stii.. pentru ca vezi inauntrul meu ca intr-o oglinda, pentru ca nu pot.
Si probabil ca marile iubiri se leaga pe cararile Cismigiului.. dar nu mereu! de data asta mi-as dori sa se lege o prietenie de neuitat. stransa si frumoasa. Dar tu nu vrei.. tu esti incapatanat si egoist. tu esti nu-stiu-cum.
Gandeste-te numai ce frumos ar fi sa ne trezim intr-o dimineata, sa ne sunam, si-apoi sa plecam spre nicaieri. e asa frumos acolo.. sa colindam dealuri si vai. sa prindem fluturi si sa-i bagam in borcan. Si tie sa-ti fie mila si sa ma certi pana-am sa le dau drumu. Sa mancam din aceeasi farfurie ca doar tu esti mai grijuliu si-ai stiut sa-ti iei una. sa-adorm imbracata in camasa ta ce miroase a barbat. sa ma trezesti cu gadilat si-o cana de ceai. sa ma urechezi cand te mint ca te iubesc. sa-mi tii capul in bratele tale si sa te joci in parul meu.sa ne jucam adevar sau provocare si sa-mi dai porunci tampite. sa ne alergam..aaah si sa mori de ciuda ca nu ma prinzi.. stii doar ce zvapaiata sunt.sa-mi culegi flori. sa-mi faci de mancare. sa aruncam in rau ceasurile ca nimeni nu mai vrea sa stie cum trece timpul. sa ne zgaim la trecatori.
Si-apoi obositi sa ne intoarcem la Bucuresti. La orasul asta trist si gol. si tu sa-mi spui:
-Tu nu esti prietena mea..aaaah.. tu esti femeia mea, e clar?
Si eu sa rad, sa rad in hohote, sa ma tavalesc pe jos de ras..Iar tu sa te enervezi si sa pleci. Si sa nu ma mai cauti cu zilele. Si sa-ti plangi de mila pe la colturi..dar sa ai ambitie si sa nu ma mai cauti. Si sa te caut eu sa-ti spun ca-mi pare rau si sa ma ierti. Si-apoi sa vii intr-un suflet sa ma vezi.. ca te topesti daca nu.. si eu sa iau iarasi totul in gluma.
Stii ce? Nu vrei tu oare sa fim prieteni? cei mai buni prieteni..

marți, 2 decembrie 2008

Ne vedem in 10 ani..


Sunt ore intregi de cand mi-am resetat creierul si mintea si sufletul si inima. Nu, nu m-am robotizat doar mi-am scos geamantul ala vechi si-am trantit in el tot ce am avut cu tine sau poate doar eu cred ca am avut ceva. Am pus peste, regrete si suspine, fir-ar a dracului de treaba ca mi-am tot jurat ca niciodata nu voi regreta nimic si uite ca o fac. Am blestemat si m-am incolacit de durere, am facut nopti albe si-am implorat, m-am rugat si rasrugat pentru tine, pentru mine, pentru noi. Am gasit lacatele alea vechi si ruginite de vreme dar sa stii ca sunt cele mai puternice din lume, am inchis geamantanul bine, atat de bine incat nu va intra acolo niciun fir de praf, nicio rasuflare, nicio unda de lumina. Te-am inchis,m-am inchis, ne-am inchis.. Am uitat tot si toate sau cel putin asa cred.. Ma bucur ca sunt secunde bune in care nici nu-mi amintesc ca existi, ma bucur ca mai de ce sa ma agat chiar si cu unghiile, cu ultimele puteri, ma bucur ca nu m-ati parasit cu totii.
M-am ridicat din noroi, noroiul in care m-am trantit singura si realizez ca nu degeaba strangeam pumnii si ma indemnam "tu poti sa treci peste asta, tu esti puternica, tu nu te lasi asa usor". A functionat! Am incredere in mine ca eu nu ma las asa usor.. Chiar daca mi-am vazut viata in toate filmele posibile si imposibile mi-am pastrat inauntrul meu rezerve de a depasi cele mai ale dracu momente.
Acum da, acum pot spune ca mi-e bine FARA tine, mult mai bine decat imi era CU tine.Acum mi-a revenit pofta de a trai frumos, fara palpitatii, fara ganduri negre, fara frica. Acum mi-am recapatat tot ce aveam inainte sa te stiu si sa ma patrunzi atat de adanc, acum m-am eliberat pentru totdeauna. Ai inteles? PENTRU TOTDEAUNA..
Ileana Cosanzeana si-a ucis in mod groaznic Fat Frumos-ul sau ma rog.. printul.. spune-i cum vrei. Dar povestea asta pastreaza in filele ei ingalbenite si alti Feti Frumosi si alti printi.
Eu stiu mai bine decat tine ca imi duci dorul oricat ai incerca sa negi. Inauntrul tau o parte inca ma cere dar si tu stii la fel de bine ca e prea tarziu, mult prea tarziu sa ne mai pierdem timpul cu prostii. Stiu ca nu m-ai uitat si n-ai sa ma uiti, stiu ca mereu voi in spatele tau cu un pas si tu ma simti, voi fi umbra ta, bucata ta de regasire. Dar acum printule draga, toate astea s-au scurs ca o lumanare arzand si nu le vei mai putea aduce inapoi niciodata. Nici tu, nici eu, nici altcineva..
Pentru ca esti visul meu urat, esti omul negru ce m-a urmarit o vreme, esti criminalul inimii mele. Si nu mai vreau, nu mai pot, nu mai stiu, nu mai simt, nu mai doresc.
Si fericirea ta nu este si nu va fi acolo unde te-ai refugiat pentru a nu stiu cata oara si poate nu-i nici la mine. Asa ca fa bine printule draga si pune-te pe cautat, intoarce lumea cu susul in jos, scotoceste si-n gaura de sarpe si fii implinit.
Nu-ti vreau raul, poate doar mintea mi s-a tulburat putin atunci, nu ma uri caci inca ma gandesc la integritatea ta emotionala. De asta te sfatuiesc sa pleci in lume dar sa te inarmezi cu sinceritatea ce ti-a lipsit cu desavarsire cand m-ai tinut langa tine. Gaseste printesa sau tampita sau dementa sau ce-oi vrea tu.. numai fii fericit.. termina dracului cu toate prostiile si fa-ti un rost al tau. Nu mai face aceleasi greseli si ai sa vezi cum viata dumitale va avea un curs la fel de precis ca o apa curgatoare.
Sa ma cauti peste multi ani.. Sa-mi povestesti despre tine. Sa-mi spui cata dreptate am avut si ce prost ai fost. Sa-ti para rau, mai rau decat acum.. Eu sa fiu maritata si tu insurat dar nu cu femeia visurilor tale. Eu sa-l am pe al meu, unul modest si destept dar sa ne iubim in draci. Si sa privesti tu printule inapoi si sa-ti analizezi vietisoara. Sa ai plusuri si minusuri si-apoi sa tragi linie.. Eh? Care-s mai multe, printul meu?
Acum te las.. e ultimul post despre tine.. e trist si bucuros deopotriva..
Vezi ca am pus geamantanul la loc sigur. O sa-l deschidem poate candva si vom culege din el putinele clipe frumoase, cum spuneai tu..Si-atunci vom plange amandoi ca doi prosti tinaundu-ne de mana si ne vom aminte de un tampit si-o tampita, de-un print in pijamale albastre, de-o... cum imi spuneai? ahhh.. nu mai pot.. de una cu parul balai..

Adio.. Ne vedem in 10 ani, printule draga...

Mama stie tot..


Da, exact.. mama stie tot, absolut tot.
Cand ai febra de-ti tremura si carnea pe tine, ea simte.
Cand ti-e sufletul greu ca o piatra de moara, ea simte.
Cand minti, ea stie.
Cand faci tampenii, ea stie.
Cand ai nevoie de-un cineva, ea e acolo, mereu acolo asteptand rabdatoare sa-i ceri ajutor.
Cand simti ca viata ti-e parca la final isi scoate din geanta trusa cu sfaturi si mangaieri.
Cand esti singur pe lume, ti-aduna lumea la picioare.
Cand plangi iti sterge lacrimile cu palma si le soarbe.
Cand nu mai poti continua intr-o lume rece si goala, iti zambeste si-i de ajuns.
Cand esti la pamant te ia de mana si te impinge pe-o usa pe care scrie SANSA.
Cand toata lumea te uita, ea iti arata cum te poarta in gand in fiecare secunda.
Cand mergi pe strada si nu stii unde pasesti, ea-ti presara in drum trandafiri.
Cand tipa, cand urla, cand te cearta e tot mama, e tot ea, draga de ea...

Si-acum sa-ti spun asa, cititorule...Fii atent si ia aminte..
Nimeni, niciodata in viata asta nu merita pus inaintea mamei. Fiinta asta minunata e cea datorita careia tu cunosti lumea. Vezi cerul si marea, luna si stelele, rasaritul si apusul, soarele si plaja, florile si lumina. Datorita ei iubesti si suferi, canti si esti fericit.
Si poate nu-ti dai seama de toate ce ti le spun pana ce nu o pierzi. Eu simt ca am pierdut-o desi e langa mine. De ce? Pentru ca am fost un om rau, pentru ca n-am avut grija de sufletul ei,de linistea ei, de demnitatea ei. Pentru ca n-am pretuit-o, pentru ca n-am respectat-o indeajuns, pentru ca nu i-am aratat niciodata ce mult o iubesc.
Si chiar daca mi-a spus atatea printre dintii ei stransi, eu stiu ca ma iubeste la fel de mult. Stiu ca sunt tot copilul ei, "printesuca ei cu nasul cat un bob de mazare", lumina ochilor ei, comoara ei. Si mai stiu deasemenea ca ii este frica de mine, nu mai are curaj sa se increada ca alta data in tot ce fac, ma simte departe..intr-o alta luma, straina ei.
Ii este ciuda ca nu o ascult si sfaturile ei sunt mici, mici, cat o furnica intr-o mare de oameni. Si ce sa vezi? Indemnurile si rugamintile ei mereu sunt magice, mereu m-ar fi scapat de la pierzanie daca le-as fi urmat. Dar ea iarta si uita, ma iubeste si-mi da incredere sa merg mai departe.
Am invatat destule intr-un timp relativ scurt. Acum stiu ce mult o iubesc. acum stiu ca nimeni altcineva nu mai conteaza in afara de ea, DE MAMA MEA..

duminică, 23 noiembrie 2008

VREAU!

VREAU
..sa stiu unde a copilarit barbatul pe care il iubesc..
..sa vad urmele unde a facut primii pasi intaia oara..
..sa-l vad in prima zi de scoala emotionat si entuziasmat..
..sa-i urmaresc primul sarut..
..sa-i stiu scenariul primei nopti de dragoste..
..sa-l simt cum iubeste si cum sufera..
..sa fiu langa el cand se simte singur..
..sa-i miros pielea..
..sa-l tin in brate..
..sa-i mangai obrajii..
..sa-i gust buzele..
..sa-l sfatuiesc..
..sa-l ajut..
..sa-l invat ce-i fericirea..
..sa ne tinem de mana si sa stim ca la picoarele noastre e lumea..
..sa ne iubim..
..sa ne iubim inca o data..
..sa aiba curajul sa se vada langa mine si peste 50, ba nu 60 de ani..
..sa nu mai fie nimeni intre noi..
..sa dispara cuvantul "eu" si sa se transforme in "noi"..
..sa ramanem asa cum suntem..
ACUM si MEREU..

vineri, 21 noiembrie 2008

te urasc 10 secunde..


Ma aflu aproape de tine.. la 3 rasuflari si jumatate. Ti-am alungat mainile de pe pielea mea si te-am alungat cu totul de langa mine. Dar mi-e greu sa te privesc cum te foiesti in celalalt pat si ma indemni sa nu mai fiu incapatanata si orgolioasa.Mi-as intinde mainile sa te trag aici dar ceva inauntrul meu nu ma lasa...
Este incredibil cum un om poate sa urasca pe cineva in conditiile in care cu 5 minute in urma ar fi facut orice este lumesc ca sa-l multumeasca. Dar eu stiu ca ura asta e trecatoare.. nu ma tine decat cateva secunde. Te urasc ca n-ai puterea sa ma smucesti si sa-mi dai doua palme cat sa ma trezesc la realitate. Sa-mi ararti ca eu sunt a ta si tu esti al meu. Sa-mi stergi lacrimile de copil de pe obraji, sa ma linistesti, sa ma protejezi, sa ma iubesti.Te urasc pentru ca m-ai lasat minute bune sa-mi fac sange rau si ganduri disperate. Te urasc... Si daca as putea te-as uri pentru tot restul vietii mele. Dar nu pot..n-am putut sa te urasc decat pana m-ai atins. Pana cand m-ai lasat sa ma pierd in bratele tale si sa-ti mangai fruntea si buzele. Pana m-ai privit in ochi si mi-ai spus..."eu pe tine te vreau orice ar fi".. Pana mi-ai spus ca nu concepi sa nu ma mai vezi..ca te gandesti prea mult la mine.. Ca o sa ma suni si eu trebuie sa-ti raspund.Eu nu stiu sa urasc si mi-e ciuda.
Noaptea trecuta mi-am infipt umarul in barba ta pana ce tepii mi-au spart pielea si durerea m-a facut sa te stiu aproape, sa te simt aproape. Cand te intorceai de pe o parte pe cealalta era mai grav pentru ca nu mai simteam nicio durere si ma speriam. Mi-era frica ca o sa te pierd, ca o sa ma trezesc dimineata si te voi cauta langa mine si patul va fi rece si gol, ca totul e un vis care mai devreme sau mai tarziu va lua sfarsit.
Ti-am zis si tie si va spun si voua:"O iubire pe care va trebui s-o pazesti nu reprezinta nimic". Am obosit sa am grija sa nu mai fugi de la mine. Acum totul depinde de tine..eu ma las asa, la voia intamplarii. Nu mai lupt, nu mai plang, nu ma mai supar. Simt ca ti-am legat lanturi de picioare in ultimele zile si vreau sa te las de capul tau. Vreau sa am incredere in tine si vreau ca tu sa vezi asta. Sa faci cum mi-ai promis si eu sa fiu mandra de mine, si de tine si de noi.
Iti multumesc pentru rabdarea pe care ai avut-o si pentru ingaduinta. Pentru ca daca tin eu minte bine intr-o alta data te-ai speriat si ai fugit. Dar te-ai intors.. si o sa te intorci mereu, sunt convinsa. Pentru ca fericirea ta aici este. Implinirea ta aici este. Si daca va fi sa-ti mai vina vreo idee, iti vei da seama ca aici iti este locul. Ca ai o noua casa unde trebuie sa te intorci indiferent ce s-ar intampla. Multumit sau nu, fericit sau nu, obosit, plictisit, satul, epuizat, tu trebuie sa te intorci aici..
Am cu tine un al-nu-stiu-catelea inceput. In care am incredere si in care mi-am pus ultimele sperante. Mi-au mai ramas putine, ce-i drept dar ti le dau tie si pe astea. hai, ia-le! Pretuieste-le sau fa ce vrei cu ele...

sâmbătă, 15 noiembrie 2008

Fericire injumatatita


E 4 jumate si nu dorm. Nu mi-e somn pentru ca ma gandesc la tine.. Si la ea si la mine si la noi si la voi si la tringhiul asta ce-a tot existat de la o vreme incoace. Mi-ai daruit cele mai urate despartiri din viata mea si cea mai frumoasa regasire. Ce sa arunc si ce sa pastrez nici acum nu pot sti cu adevarat.. Pentru ca sunt chinuita si fericita deopotriva, esti al meu si parca nu..
Te iubesc fara sa stiu cum sau cand sau de unde. Te iubesc pur si simplu, fara complexitati sau mandrie. Te iubesc pentru ca nu stiu alta cale..
As fi vrut totusi sa am mai multa putere. Imi place sa cred despre mine ca sunt un om puternic si ambitios. Dar n-a fost asa.. poate ca asta ma doare cel mai tare. Ca eu nu pot si nu stiu sa rezist.
In toata povestea asta singura vinovata sunt eu si numai eu.Imi recunosc deschis greseala:aceea de a te iubi necontenit, de a te iubi sincer si dezinteresat.
Incep sa ma urasc pe mine, sa nu ma mai recunosc. Cica in viata nu ai voie sa repeti aceeasi greseala si eu simt ca o iau de la capat, incep sa-mi pierd iarasi mintile si sa nu stiu sa separ lucrurile intre ele.
Prietene, tu esti un monstru de care ma tem al dracu de tare. Mi-e frica sa-ti mai aud inima batand, sa-ti simt rasuflarea si buzele, sa-ti ating pielea, sa ma mai incolacesc in jurul tau. Mi-e frica de tot ce duce spre tine.Pentru ca mi-am dat seama ca eu in fata ta aproape ca nu mai exist. Ma declar nula.
Mi-ai zis candva ca intre noi sigur e ceva special. Da, se poate..Dar tu niciodata nu esti si nu vei fi in stare sa iti dai seama de ceea ce e inauntrul tau. Daca nici macar tu nu intelegi ce se petrece cu tine, cu noi, atunci spune-mi, spune-mi te rog ce sa mai cred eu?!
As fi ipocrita daca as spune ca nu ma simt catusi de putin implinita in momentul de fata. Dar parca ceva lipseste.. lipseste entuziasmul de alta data, lipseste pasiunea dintre noi, lipseste necunoscutul si dorinta de a descoperi cat mai mult, cat mai repede. S-au pierdut atatea printre secundele ce s-au scurs si probleme ce le-am intampinat incat o sa ne fie greu, tot mai greu sa ducem la bun sfarsit ceea ce am inceput si credeam ca va fi o bucata rupta din rai.
Am nevoie de tine acum si mereu.. sa-mi alungi indoielile si temerile ce ma bantuie intruna. Ai acum de dus o lupta crancena cu tine insuti si cu mine. Pentru toate cate am trait ne vom primi pedeapsa. Si daca ea va intarzia sa apara, inseamna ca Dumnezeu ne iubeste si din nou spun ca nimic nu este intamplator.
Cand te-am prins iarasi de mana m-am simtit ca acum 14 ani cand mi-am pierdut papusa timp de o saptamana. Era pe atunci lumina ochilor mei si simteam cum viata parca se termina la ea. Am gasit-o intr-un tarziu ascunsa intr-un colt al camerei, murdara, plansa si trista. M-am bucurat peste masura dar mi-am si simtit inima franta cand am vazut-o asa. Imi venea sa o parasesc deinitiv ca n-a avut gura sa ma strige si m-a lasat asa, atata timp. Drept sa-ti spun, nimic nu a mai fost ca inainte si desi am iubit-o enorm incetul cu incetul am abandonat-o. Daca stau sa ma gandesc bine cred ca as putea sa o recuperez si acum de prin podul bunicii dar la ce bun? N-am putut sa o iert pentru ce mi-a facut nici pana in ziua de azi..
Oare pe tine te voi putea ierta? Oare am puterea sa trec peste toate cele si sa-ti ascult chemarile si rugamintile? Oare tu meriti?


Poate timpul ma va vindeca, cum ai spus tu, si va avea grija de noi..

Ana zice ca e Leapsa..

"Mi-au tresarit ieri urechile la niste jingle-uri de Craciun. Si mi-au adus aminte de un "fluture" de-al meu... Vreau sa stiu ce isi doreste fiecare sa primeasca de la Mos Craciun!"


De cativa ani incoace ma gandesc foarte rar la cadourile ce urmeaza sa le primesc si niciodata nu-mi fac in minte o lista.. De ce? Pentru ca sarbatorile mele nu sunt deloc deosebite.Si-au pierdut farmecul acum mult timp si le socotesc ca fiind "just another day" in care e mai multa agitatie, mai multa lume beata, indigestii, manele, Tociu si Palade si alte dracovenii pe care romanii le savureaza din plin in astfel de zile.
Ai mei profita de aceasta zi intr-un stil cel putin ciudat as putea spune.Mananca si dorm ca si cand ar fi intrat notpile in sac. E foarte multa liniste.. o liniste pe care eu nu o suport! Mama pregateste mancaruri pana la epuizare si poate e de inteles ca in ziua Sfanta sa vrea sa se odhneasca.Tata se infrupta lacom din ele si apoi pune geana pe geana.
Cadourile nu lipsesc niciodata dar nu sunt dintre cele mai exceptionale. Mai ales ca de cativa ani incoace se tot repeta si as putea ghici de pe 1 ianuarie ce urmeaza sa primesc Craciunul viitor.
Cand voi avea casa mea, barbatul meu si copii mei, am un vis! Sa organizez cele mai pline de fast sarbatori..sau nu! Nu e nevoie de bogatie si fast ca sa simti in suflet lumina Sfanta si iubirea. Poti avea o singura camera, un pumn de castane coapte si 2 lumanari.. Daca esti inconjurat de cei dragi si coplesit de iubire parca altfel te simti pe dinauntru.

Ana are curiozitatea asta.. Ce mi-as dori sa primesc de Craciun? Nimic material.. absolut nimic.
Nu-mi doresc ci VREAU ca de Craciun:sa pot sa fiu un om normal.Sa nu ma mai inchid atat de mult in mine, sa am puterea sa discut mai mult cu oamenii din jurul meu, sa nu ma mai simt singura, sa il am si atunci, sa ne fie bine, sa am puterea sa uit tot ce s-a intamplat, sa incep o viata noua..

Si pentru el vreau tot liniste.. si fericire.si sa poata sa ma iubeasca cel putin pe jumtate din cat o fac eu.

Si pentru ai mei vreau sanatate si griji cat mai putine, putere de munca si mai multa rabdare si intelegere.


Oare mosul va putea sa mi le aduca pe toate?

vineri, 7 noiembrie 2008

Sunt o mica vedeta..(part I)

Am pentru voi o surpriza.Una atat de mare incat veti ramane cu gurile cascate si ma veti cauta in tot universul daca va fi nevoie doar, doar veti obtine un autograf si un sarut pe obraz. Paaaai cum de ce? Pentru ca eu, aici de fata, sunt o mare vedeta. Mi-am inceput cariera muzicala ce se afla in continua urcare. In curand voi deveni Madonna a Romaniei. Dar sa lasam asta pe mai tarziu ca acum vreau sa va spun cum de am reusit..
Visul asta mi s-a indeplinit cand nici nu gandeam. Am mai incercat eu cate ceva in tinerete cand imi mai etalam talentul desavarsit la serbarile de la gradinita, la manerul de la coarda in fata blocului, la deodorantul mamei in fata oglinzii din baie, dar atunci nu a fost niciun impresar (sau cum i se spune aluia de te descopera) prin preajma care sa ma duca pe culmile succesului si sa ma faca mare si faimoasa.
Acum insa altfel sta treaba. S-o luam cu inceputul ca sfarsitul nu e tocmai unul fericit si nu vreau sa-mi dezamagesc de pe acum fanii care pret de cateva secunde au avut incredere in mine.
Ca orice student, in primul an, ai parte de un bal al bobocilor de unde e musai sa nu lipsesti ca acolo iti mai face cu ochiul un tip dragut despre care mai tarziu vei afla ca e in grupa cu tine si ai toate sansele sa-l cuceresti, mai flirtezi cu cate unul, doi, trei, cincizeci de baieti la bar, mai dansezi, mai cunosti lume noua si tot asa.
Eu am fost prezenta la un bal al bobocilor, altul decat al facultatii mele. Da, da! Am insostit-o pe Zurlia..o cunoasteati, v-am mai spus despre ea. E aia minunata de o iubesc eu de mor. Orice mi-ar face si zice o am aici la sufletel si nu pot s-o mai scot vreodata. Dar sa lasam asta acum ca ea stie ca o ador si nu mai stau sa pierd timpul cu prostii.
Asa..si cum va spuneam! Ne facem noi planuri inca de la inceputul saptamanii. Cum ne imbracam, cum ne aranjam, ia-ti rochie, nu-ti lua rochie, sa-ti pui dres, sa nu-ti pui dres. In final noi, fete de la tara ce-i drept, ne punem la 4 ace de aratam mai ceva ca Scarlett Johansson pe covorul rosu, ne asezam funduletele sexy intr-un taxi si destinatia, Kristal.
Cand se vad ţăţicile la capitala, inconjurate de barbati care mai de care, de domniţe iarasi care mai de care incep sa-si faca griji. "fata imi sta bine parul?", "eu nu ma simt bine in rochia asta..am imprsia ca toata lumea se uita dubios la mine", "nici mie nu-mi place deloc asta..trebuia sa-mi iau altceva", "mi-a curs rimelul?", "nu mai am parul buclat, nu?". Paaaaai cum sa nu se uite lumea dubios la noi, Zurlio si sa nu ne arunce tot felul de priviri si de zambete daca straluceam mai ceva ca inelul de logodna a lui Catherine Zeta Jones, ala de 10 carate de l-a primit de la Michael Douglas.
Am trecut cu bine de micile neintelegeri ce le aveam ba cu parul, ba cu rochiile, ba cu machajul si ne-am pus pe inspectat zona. Am asistat rabdator la concursul de Miss si Mister Boboc dupa care ne-am luat mersurile de feline si am coborat la scena sa ne bucuram si noi ca tot omul de piesele ce ne mai vegheau sufletele uneori. Ii invitasera pe aia de la Dj Project si eu cu Zurlia avem unele amitiri placute si neplacute pe muzica lor. Ne alegem un loc strategic fix langa scena ca sa putem vedea si asculta cat mai bine. Apar astia, nimic senzational la inceput. Porneste "concertul" ca sa-i zic asa. Eu cu Zurlia derulam filmulete in minte cand ascultam versurile, mai lacrimam, ne mai luam in brate, ne mai pupam, ne mai strangeam de maini asa, ca sa ne incurajam. Cand la un moment dat il vad pe asta de la Dj project ca se uita foarte insistent la mine. Zic ma, s-o concentra omul sa mixeze acolo sau ce facea el si si-a proptit privirea intr-un anume punct. Da de unde? Il vad ca-mi face cu ochiul.. Sa ma simt onorata? Sa ma stramb la el? Ca sincera sa fiu nu e unul dintre cei mai fermecatori barbati si nu trezeste nici macar un fior inauntrul meu. Hai sa nu-l bag in seama. Imi vedeam de treaba cu Zurlia, cand ce sa vezi bai nene?Se termina piesa si vine nebunu' la mine.. Cica "avem aici o domnisoara care a cantat foarte bine si vrem sa o auziti si voi"..N-apuc sa ma dezmeticesc bine ca dementul ma si trage de mana pe scena.Ii zambesc amar si il rog cu dintii stransi sa nu ma puna sa cant ca n-am facut asta niciodata (si trebuie sa va marturisesc ca e cosmarul vietii mele..daca m-ati auzi vreodata ar deveni si cosmarul vostru). Pai te intelegeai cu el? Imi explica intr-un mod nu foarte politicos cum sa tin microfonul.."il tii in mana si-l pui aproape de gura.. foarte aproape.. hai ia-l in mana" Mdaaa.. iarasi nu-l bag in seama.. M-am rugat pret de cateva secunde de el sa-mi dea pace, dar cand am vazut ca nu-i de joaca mi-am mutat privirea disperata spre Elena, solista si am rugat-o sa ma ajute. Mi-a zambit bland:"bineinteles, stai linistita"
Vreti sa vedeti ce a iesit? Chiar vreti? Ia priviti cum m-am facut de ras. Eu ba eu, m-am facut de ras intr-un mare stil!!!






E? Ce v-am zis?Acum nu ca m-as lauda dar am avut parte de aplauze furtunoase.. Pentru care motiv nu stiu sa va zic.Probabil pentru ca "sunt blonda si buna si am cantat mai bine ca Anna Lesko". De parca asta n-ar fi fost destul, dementul mai are tupeul si sa-l trimite pe un dubios sa-mi ceara numarul de telefon. Stau.. ma gandesc.. reflectez.. Dar de ce sa nu-l dau? Mai stii cum ma loveste vreun noroc chior de ma vede mama pe la teveu si sta cu batista la ochi ca lacrimeaza de emotie. Ca vai, ia uite fata mea ce a ajuns..
Au trecut deja doua zile de atunci.Nu m-a contactat, dementul. Pesemne ca nu l-am impresionat indeajuns si nu merit sa-mi incep nicio cariera.Dar imi facusem parca iluzii pentru cateva secunde si deja ma vedeam la premiile MTV fataindu-mi fundul in fata camerei, inconjurata de 10 dansatori din aia buni.. mwhahahahha.
Pentru cealalta parte a serii voi reveni cu a doua postare curand..

miercuri, 5 noiembrie 2008

boala incurabila


Ai suferit vreodata de o boala incurabila?Stii cum e?Sa iti tarai corpul pe strazi straine si sa simti cum iti cedeaza genunchii? Sa mergi si sa mergi spre nicaieri.. Sa te gandesti ca esti pierdut, ca ai avut o sansa si ai risipit-o..Sa stii ca esti bolnav.. Ti s-a intamplat? Ma uitam pe la televizor si vedeam ochii aia pierduti si lacrimile scapate pe obraji de copil.Nimic nu e mai dureros decat sa stii ca mai ai 1 luna sau 2, fie 3, de trait si sa nu poti face nimic.
Pana acum ceva vreme am crezut ca si eu sufar de o boala incurabila.Prezentam aceleasi simptome si nu gaseam remediu niciunde.Ma luptam cu mine si cu ceilalti doar sa cad la o invoiala care sa ma multumeasca macar pe jumatate din cat mi-as fi dorit.Imi treceau prin minte ganduri sinistre care puteau sa-i raneasca pe ceilalti si sa ma linisteasca pe mine.Dar apoi imi revenea ratiunea si socoteam ca acest medicament nu va face altceva decat sa-i imbolnaveasca pe multi.Si eu nu vroiam sa mai sufere nimeni.. Vroiam ca lumea sa-mi para altfel.. vroiam sa am asa o putere, sa fiu o zana si sa-mi trec privirea peste tot ce nu era asa cum ar fi trebuit si in mai putin de o secunda sa se preschimbe in ferucire.Dar n-am fost o zana la momentul potrivit desi candva am simtit ca am bagheta fermecata in mana stanga. Si daca stau sa ma gandesc bine acum, cand lucrurile s-au linistit cat de cat nici macar nu as fi vrut sa preschimb ceva. Pentru ca totul in lumea asta isi are rostul sau si mi-a mai spus mie cineva, candva ca nimic nu este intamplator. Si niciodata n-am sa mai spun:"poate daca... era altfel".
In mai putin de doua luni m-am vindecat. Si mi-as dori din tot sufletul sa iti impartasesc si tie secretul meu dar imi este aproape imposibil. Nu pot sa-ti zic decat sa nu te mai lasi constrans de nimeni si de nimic, sa ai grija de sufletul tau, sa-l ingrijesti, sa-l cureti, sa nu-l neglijezi.
Am invatat intr-un timp relativ scurt ca viata nu se poate opri la picioarele nimanui si ca faci cea mai mare greseala daca o asezi acolo. Eu mi-am pus-o odata si-am lasat-o sa se umple de praf si de noroi. Am avut insa norocul sa-mi aminteasc de ea la timp si desi era murdara si infometata am tras-o inapoi in mine.Mi-am cerut iertare pentru toate cate am facut, si i-am pus pe o tava aurita bucati considerabile de iubire din care se poate infrupta. Mai am de muncit pana ce ma va ierta intru-totul, dar macar sunt multumita ca am salvat-o si e cu mine acum.
Nu regret nimic!Mi-am mai pus cate ceva la cutia amintirilor. N-am timp de regrete sau resentimente. Am invatat doar sa nu mai privesc inapoi si sa o iau la fuga pe drumul ce tocmai mi s-a deschis.Si ce mult ma bucur cand alerg ca o bezmetica si are cine sa ma tina de mana si sa aibe grija sa nu-mi julesc genunchii.

Asa ca, prieteni dragi, daca simtiti cum inauntru vostru incepe sa se dezvolte boala asta incurabila, nu disperati! Am medicamentul cu mine.. si voi il aveti. Scotociti bine prin buzunare si dizolvati-l intr-un pahar cu apa..Beti-l pe nerasuflate si respirati adanc.Ce lunga si frumoasa e viata...

vineri, 31 octombrie 2008

iarasi Leapsa..

M-am pricopsit iarasi cu o leapsa de la Ambasadoarea.Si n-as putea vreodata sa o las cu ochii in soare, motiv pentru care am sa trec rapid la treaba si-am sa-mi fac datoria..

Ea zice asa:"eu cap-sec am înţeles că tre' să răspund la următoarele întrebări"
Si eu tot cap-sec, ma alatur ei si raspund la intrebarile astea:

1.If your lover betrayed you, what would your reaction be?
hmmm.. Pai da.Aici e buba. Ca eu fac frecvent crize de isterie si daca s-ar intampla una ca asta, mai mult ca sigur mi-as smulge parul din cap si m-as da cu capul de pereti. Apoi nu stiu ce as face.. L-as da dracu sau l-as ierta. Depinde, de la caz la caz..

2. If you have a dream you'd like to come true, what is it?
Doar unul?N-am dreptul la mai multe? Pai daca-i pe asa atunci va zic.. Il vreau pe EL. sa fie tot doar pentru mine si numai pentru mine. Sa-mi plimb degetele prin parul lui, sa-i miros pielea, sa-mi inclestez mainile in jurul lui, SA-MI APARTINA!Sa fie chestia mea proprie si personala.. Nah, ca am zis-o! :)


3. Whose butt would you like to kick?
Paaai.. tot pe-al lui.ca ma supara peste masura!

4. What would you do with a billion dollars?
Oaaa.. Mi-as lua masina cu sofer cu tot, casa cu barbat inclus si atat.. restul vi-i dau voua :D

5. Will your best friend always be your best friend?
Scurt si la obiect, NU

6. Have you ever been in love with 2 people at once?
Candva am crezut ca da, insa mi-am dat seama ca acest lucru esti imposibil. IM-PO-SI-BIL! Si intrebarea asta nu ar trebui sa-mi fie adresata mie, ci tie, ignorantule!

7. How long would you wait for someone you really loved?
Foarte putin, spre deloc. Nu am rabdare in astfel de situatii, sunt cel mai grabit om din lume.

8. If you won the lottery, would you quit the job?
Fara discutie..

9. Who is on your celebrity top 5 ... you know, the ones ... that if you ever had an opportunity ...
Al Pacino, Armand Assante, Tudor Chirila..si-atat!

10. What sucks the life out of you?
TU, minciuna, singuratatea, barfa, ignoranta, neseriozitatea!

11. How would you see yourself in 10 years time?
Proaspat casatorita, FERICITA.. si atat!

12. What is your greatest fear?
Ca o sa mor singura..

13. What kind of person do you think the person who tagged you is?
Asta e intrebare gen "Ce parere ai despre stapana oracolului?" Pai ce sa zic eu de Ambasadoarea? De rau nu pot ca mi-e draga foarte.. Nu va zic nimic! Duceti-va si vizitati-o si va veti sa seama singuri ce minunata e.. ;)


14. Would you rather be single and rich or married but pour?
Ete na.. Ce sa-ti spun! Single and rich.. :D

15. What's the first thing you do when you wake up?
Ma uit la ceas.

16. Would you give all in a relationship?
Da. :)


17. Is your career vitally important to you?
Este importanta. Dar nu vitally important..chiar nu!

18. Would you forgive and forget no matter how horrible a thing someone has done?
Desigur! Iert orice.. dar niciodata nu dau uitarii.

19. Do you prefer being single or having a relationship?
Nu vreau sa stiu cine a putut sa puna o asemenea intrebare. Singuratatea mi se pare cel mai monstruos lucru in viata unui om. Mi-e frica de asta de innebunesc!Atat de frica incat atunci cand ma simt singura ma bucur de privirile si zambetele culese de pe strada. Nu pot, efectiv nu pot vreodata in viata asta sa traiesc singura.. Mai bine mor si-am terminat!

20. List 6 people to tag.
Paaaai..Maestre, Ana, Razjudec si cam atat, ca nu mai am..Decat daca vrea cineva sa se serveasca singur..

vineri, 24 octombrie 2008

Tu esti un monstru..

Si eu stau aici si astept..dar ce astept, Dumnezeu stie! Mi-am negat dorintele timp de o saptamana.M-am declarat un om puternic in fata celorlalti. Vreau sa fiu puternica! Sa ma dezbrac de visele astea ca de hainele pe care le port peste zi..
Si sa uit ca mi-ai promis atatea si nu te-ai tinut de cuvant. Sa uit ce mult m-ai mintit si sa uit cum m-ai calcat in picioare. Sa uit noptile alea din patul strain mie, sa uit mangaierile si buzele tale. Sa uit imbratisarile alea ce-mi taiau respiratia, sa uit cum imi suflai in ureche. Trebuie sa uit clipele in care ne pierdeam in cearsaf si pasiunea dintre noi. Si ar mai trebui sa uit increderea ce mi-am varsat-o peste tine. Sa uit ca adorai sa ma tii de mana si sa ma privesti pe furis. Sa uit tot ce credeam ca suntem si n-am fost si nu vom fi. Sa uit cum te cautam langa mine in diminetile alea si eram fericita cand te gaseam.Sa mai uit caldura corpului tau ce ma incalzea. Sa uit finetea si mirosul pielii tale.Sa uit tot ce tine de tine...

GATA!Am uitat..

Si acum sa imi amintesc ca tu nu ma meriti.Ca tu nu esti special.Ca viitorul meu nu duce spre tine.Ca tu nu ma apreciezi si nu ma respecti.Ca tu n-ai grija de mine.Ca tu esti egoist.Ca m-ai ranit.Ca nu-ti pasa ce mult ma doare.Ca tu esti o fiara care doar vrea sa-mi devoreze corpul.Ca tu iubesti pe cineva, dar aceea nu sunt eu.Ca tu ma minti la fiecare pas.Ca tu esti fals si prefacut.Ca tot ce am trait noi, noi amandoi a fost trecator si sexual.Ca esti cinic.Ca din nou nu ma meriti..

Nu-mi doresc nimic de la tine.Absolut nimic. Ma crezi? Decat sa ma lasi sa invat sa fiu om din nou.Sa aflu ce e viata.Sunt un copil care face primii pasi si vrea sa descopere lumea. Ai aparut de nicaieri si mi-ai legat lanturi de maini si de picioare.M-ai tinut prizoniera pentru putina vreme si acum doar le-ai slabit.Elibereaza-ma, te rog!Eu inca am grija sa-ti fie bine..Te-am lasat sa alegi calea cea mai buna pentru tine.Dar tu vrei mai mult decat pot eu oferi. Tu ma constrangi sa devin un om slab, foarte slab. Tu ma chinui.Tu nu vrei nici sa ma lasi, nici sa ma ai. Tu esti un monstru!Tu nu te gandesti decat la tine.Eu nu pot sa renunt in conditiile in care nu-mi dai pace. Uita-ma si te uit! E un pact pe care sunt gata sa-l inchei cu tine. E un pact cu diavolul! Tu esti inconstient. Eu iti explic zi de zi ca nu putem continua la nesfarsit cu amagirile astea dar tu nu vrei sa intelegi.Tu esti incapatanat.Sunt neputincioasa in fata acestei situatii..Nu stiu cum sa fac sa-mi fie bine, sa ne fie bine.

Tu esti un monstru!

Am fost, am vazut, am simtit!


Am fost, am vazut, am simtit! si am cantat si am tipat si-am trait fiecare secunda atat de intens ca mi-a ajuns in maduva oaselor. Ce fericita am fost dincolo de instabilitatea mea emotionala. Ce salvare.. Nu stiu cui sa-i multumesc! Trebuie sa imprastii multumiri in foarte multe coluturi si de frica sa nu uit de ceva sau cineva nu o mai fac..
Pai sa va povestesc.. Ma trezesc ieri dimineata cu gandul la ei, desi gandul imi zbura intr-acolo de 2-3 ori pe zi de ceva vreme. Asa:ma trezesc ieri dimineata cu sufletul plin de toate cele. Ma durea ceva inauntru, ma entuziasmam la orice zambet primit, cerseam afectiune, visam si la el si la mine si la ei si la noi,la noi,noi amandoi. Nu mi-am gasit locul intreaga zi parca simteam ce ma va astepta.. Mi-am adunat cu furasul miile de cioburi in care se sparsese inima mea, le-am bagat intr-o punga si mi-am adus aminte ca:"Azi e joi.. Ne vedem joi!!!"Am ajuns la timp si picioarele mele au inceput sa tremure.. Si nuuuuu, nu pentru ca as fi vreo groupie sau ceva de genul dar mi-era asa frica de toate loviturile pe care am sa le primesc. De fiecare acord de chitara, de fiecare vers, de fiecare lacrima, de asternutul ala, de ochii aia, de mainile alea, de tot..Mi-am ales un loc strategic de unde ma voi putea bucura si intrista deopotriva. Timp de 20 de minute am facut abstractie de toata lumea care se agita in jurul meu si am plecat in lumea mea. La un moment dat am tresarit si mi-am aruncat privirea peste multimea de oameni. Ii uram pe toti. Ce dracu cautau ei aici?Nimeni, absolut nimeni nu avea voie sa fie aici.. Aici e numai si numai locul meu. In cateva minute mi-au trecut prin minte tot felul de filme de genul, intru in pubul asta cu o mitraliera, ii lichidez pe toti si raman singura ca sa simt si sa savurez ceea ce mi se cuvine doar mie. Pentru ca ei n-au fost acolo cand eu imi traiam povestile pe piesele astea, ei nu se pot bucura la fel de mult ca mine si pariez ca habar nu au prin cate procese trebuie sa treci ca sa poti sa te bucuri cu adevarat de asta.Dar mi-am strans pumnii si am rezistat eroic 3 ore in care imi venea sa urlu de fericire si de durere.
DA! Am fost acolo.. am reusit sa ajung acolo..mi-am luat cateva doze de liniste care sper sa-mi ajunga pentru urmatoarele 2 luni cand voi ajunge din nou acolo, cu ei, cu mine, cu tine, cu noi, cu noi, noi amandoi.
Nu am ce sa va arat. Nu am avut timp pentru poze, inregistrari..chiar n-am avut. Am sorbit cu prea multa intensitate atmosfera de acolo si mi-am pierdut mintile. Imi cer miliarde de scuze, dar DAAA, am fost aseara la Becker Brau, am fost la Vama, am fost la Tudor, am fost la Eugen, am fost la Raul, la Lucian, la Dan.. am fost la tipete si lacrimi in coltul ochilor, la maini ridicate si sarituri..am fost la fericire!!!
Veniti, veniti pe 9 decembrie.. veniti sa ne bucuram impreuna si sa va pun pe tava jumatate din viata mea. sa sorbiti cu incredere si sa va relaxati, e marfa de calitate.

Va multumesc pentru tot!Pentru 180 de minute formidabile si pentru ca m-ati salvat..

duminică, 19 octombrie 2008

tine minte asta!

Mi-am adus aminte de voi.Nu, nu v-am uitat!Nici n-as putea.. Dar mi-am simtit asa, sufletul greu.. parca o piatra de moara ma apasa si nu puteam respira.. Nici gand de scrieri. Si asta pentru ca am considerat ca pauza asta ar veni ca o gura de aer curat. Prea multe s-au petrecut intr-un timp relativ scurt si am cautat acel ceva care sa ma salveze. Mi-am zis inca de la inceput ca ajutorul meu nu va veni din partea voastra.. Am fugit in lume sa-mi regasesc bucata de liniste. Si... nici acum nu sunt foarte sigura daca mi-am recapatat-o. De ce? Pentru ca in lumea asta oamenii se impart in doua categorii(si nu vreau sa aud cometarii!) Cei perfizi si cei sinceri. Ei bine, prieteni dragi, eu, aici de fata, am avut ocazia sa intalnesc doar prima categorie. Si credeti-ma ca-s atat de multi ca ma iau cu mainile de cap cand ma gandesc.
Si acum veniti voi si ma intrebati:Bine, bine dar ce s-a intamplat de esti matale asa pornita?
Nu s-a intamplat mare lucru.. Doar ca eu sunt proasta. Sunt foarte proasta. Mi-am pus mana pe inima, am fruntea in fata si pronunt clar si raspicat:"Sunt cea mai proasta"
Si tu esti prost daca in viata ierti desi esti mai mult decat convins ca nu trebuie, daca te increzi in primul om care iti iese in cale si te atarni de el ca iedera de gard, daca esti bun, sincer, loial, bland,rabdator, pasnic, daca te gandesti intai sa le fie bine celorlalti si apoi tie. Esti un prost si eu sunt o proasta. Suntem toti niste prosti.
Dar hai sa facem cumva. Sa facem revolutia oamenilor prosti, sa ne punem bocancii si sa calcam peste oameni. Eu asa vreau sa fac.. Vine cineva la vanatoarea de oameni?

vineri, 3 octombrie 2008

Ajuta-ma, te rog..



Sofia & Gabi Pecheanu - Vei Ramane In Gandul Meu [www.ten28.com]
Asculta mai multe audio Diverse »


Stiu ca ma auzi...
Este poate ultima oara cand te privesc in ochi
Ultima oara cand iti vad chipul
Ultima oara cand iti vorbesc
Lacrimile nu-ti pot sterge amintirea
Ai ales un drum pe care nu exista suferinta
Nici durere...
Mi-e greu sa accept, insa...
Independent de noi :
Viata merge inainte!

Acum da-mi un semn, unul oarecare. Arunca o stea de pe cer, porneste o furtuna, trimite o adiere de vant, apari in visele mele.. Am nevoie de tine.. Sa stiu ca ma auzi si ca simti ca nu-mi pot lua gandul de la tine. Ca vezi cum fiecare loc imi aminteste de tine. Ca esti peste tot.. Dane, eu nu mai pot. Nu mai pot sa vin acasa si sa nu te gasesc. Sa ne strangem cu totii cum o faceam seara de seara si sa nu mai aud "Chioru unde e ma?".. sa nu mai radem.. chiar! mai stii cum radeam? ce rautaciosi eram.. Mi-au povestit baietii ca dupa ce te-am petrecut cu totii pe ultimul tau drum s-au adunat sa bea pentru tine. Cica a ramas un pahar in plus dupa ce le-au impartit.. Vroiai sa bei si tu cu ei, asa-i? Iti pare rau ca ai plecat? Noi avem inca sufletele la terapie intensiva. Nimic nu mai e la fel fara tine.. Plange tot in jurul nostru. Mai ales cand povestim si ne dam seama ca tu nu lipsesti de nicaieri.. Tot ce tine de noi, tine si de tine. Baietii se dau puternici, sa stii. Au puterea sa faca glume in continuare dar nimeni nu mai rade ca inainte si parca nu mai e hazul de alta data.
Ma gandeam sa vin pana la tine maine. Ma primesti? O sa-mi caut puteri in noaptea asta si sa trag o fuga sa-ti mai povestesc cate ceva. Mi-e asa greu cand stiu ca te-ai mutat acolo. Nu-mi place casa ta deloc.. Nu stiu cum o sa dau ochii cu ai tai. Nu suport sa vad in ochii lor sfasietoarea durere.. Nu suport realitatea!
Ma gandesc in fel si chip cum sa te aduc inapoi. Dar nu-mi vine nimic in minte.. Oare chiar s-a sfarsit? Pentru mine nu.. N-am puterea sa-ti sterg numarul de telefon..Inca speri sa suni.. SUNA-MA!!!
Cum zicea cineva.. Lasa Cristina, viata merge inainte! Dane, de o saptamana viata mea si-a amputat picioarele..nu mai merge! Ajuta-ma cumva sa-mi regasesc linistea, sa nu mai am sufletul atat de intors pe dos..
Ajuta-ma, te rog frumos..



Astazi cerul parca e innorat
Totu’-n jurul meu imi pare schimbat
Uneori viata e de neinteles
Ea nu iarta iar tu nu ai de ales
Este ultimul tau drum, te-am pierdut
Amintirea se asterne-n trecut
Ieri erai un suflet nevinovat
Astazi ingerii din cer mi te-au luat

Parca ieri traiam sperante si vise
Parca ieri aveam tot ce ne-am dorit
Tu spuneai ca viata merge-nainte
Ma intreb oare chiar s-a sfarsit?

Vei ramane-n gandul meu
La bine si la greu
Iar tot ceea ce-am facut impreuna
Ne va lega mereu...

sâmbătă, 27 septembrie 2008

eu plec.. tu DE CE ramai?!



Prietene, eu plec.. Trebuia sa ne iei de mana si sa mergem impreuna ACOLO. La viitor si distractie, la maturitate si VIATA. Tu intelegi? VIATA!!! De ce ti-ai ales alt drum? De ce ne lasi goi si pustii? Habar nu ai cum suntem toti.. Nedormiti, cu ochii umflati si inima sparta in zeci si zeci de ciobulete. Pe mine una ma doare.. atat de tare ca abia mai respir. Te-am iubit si te iubim, Dane? Unde vrei sa te duci? Locul tau nu e acolo..
Te-ai grabit sa fugi miseleste printre ingeri si la noi nu te-ai gandit.. Ai fost cel mai egoist om din toata lumea.
Dar acum vreau sa-ti cer socoteala. Da, exact! Sa nu crezi ca poti sa pleci ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Nici gand, prietene..Spune-mi acum ce vom face noi toti? Care te plangem cu lacrimi de foc pe la colturi? Cine ne alina noua durerea? Cine ne mai coloreaza zilele cu fel si fel de tampenii, cu glume de tot felul, cu rautati? Cine ne mai ia peste picior si cine ne ajuta cand avem nevoie? Cine se mai distreaza cu noi, acolo la studentie? Cine? Raspunde-mi acum!Nu fugi de noi.. Nu acum!
Eu una nu mai pot sa trec peste asta.. Imi ajunge! M-ai tinut treaza o noapte intreaga cu obrajii uzi si ganduri disperate. Am muscat perna si-am negat plecarea ta dintre noi. Am sperat la glume proaste..Am sperat ca tu ai facut gluma asta proasta!!! Tu te joci cu vietile noastre cum iti placea sa o faci zi de zi.. Dar nu, prietene.. NU!!! De data asta n-a fost nicio gluma.. de data asta soarta a fost mai puternica decat tine, decat noi.. Ti-a luat mintile in cateva secunde si te-a trimis spre nicaieri. te-a trimis la pierzanie...De ce n-ai fentat-o? De ce n-ai jucat dur cu ea? Cu totii stim ce puternic erai..De ce nu te-ai luptat cu ea? De ce n-ai zdruncinat-o grozav pana se speria si fugea? De ceeeee? Eu te stiam altfel..Te credeam cel mai puternic om din viata mea.. De ce mi-ai inselat asteptarile? De ceeee?
Se poate sa fiu patetica.. si incoerenta! Dar n-am dormit o noapte intreaga din cauza ta.. Mi-ai pus foc la inima.. Vreau sa te cert!!! Sa te iau de guler si sa te aduc inapoi.. Vino dracului inapoi, aici unde ti-e locul.. Langa noi, astia de te plangem ca disperatii si te iubim necontenit.. Unde dracu vrei sa te duci? Pe noi cum ne lasi?
Eu plec.. Vino cu mine, te implor! Vino la scoala.. te rog din sufletul meu sa vii!Iti promit ca te iert pentru noaptea trecuta..pentru toate chinurile pe care mi le-ai cauzat. Numai sa vii.. sa vii cu mine.. sa vii cu NOI!
Haide afara in fata blocului sa mai fumam o tigara si sa ne povestim cate in luna si in stele. Hai sa radem si sa barfim.. Haide, Dane! Ca stiu ca nici tu nu vrei sa pleci.. ca si tie o sa-ti fie dor..poate mai mult decat noua.. Ca si tie ti-e ciudat ca ai lasat atatea neterminate..

Nu stiu cum vor fi zilele urmatoare.. Nu stiu cum va fi fara tine. Nu stiu ce voi simti cand te voi vedea plecand agale spre ingeri. Nu stiu cum va fi spatele blocului fara Dan. Nu stiu daca voi mai putea vorbi despre tine. Nu stiu daca voi mai putea privi pozele tale. Nu stiu multe..
Insa sunt sigura ca o sa-mi fie al dracu de dor de tine. Si ca nu o sa te uit vreodata. Si ca o sa te iert pentru multele tale greseli, mai putin pentru aceasta din urma. Si o sa te iubesc pentru ce ai fost.. prietenul meu, prietenul nostru..

Te iubim.. nu te uitam usor, stai fara grija! nu te uitam niciodata.. dar macar din cand in cand mai da-ne cate un semn de acolo de sus.. mai zambeste-ne sa stim ca nu ne-ai parasit de tot. Mai saluta-ne! Stii bine ca si eu salut barbateste! Eram adesea prietenul tau bun..Adu-ti aminte de noi..

maine e duminica, 28?


Spune-mi ca NU, te rog..
Spune-mi ca nu maine este ziua in care ma voi trezi si tot sifonierul imi va fi gol si camera pustie.
Spune-mi ca n-am deja valizele la usa si mama nu plange in bucatarie.
Spune-mi ca nu maine este ziua in care ai mei vor inceta sa ma strige prin casa.
Spune-mi ca voi mai simti balsamul de rufe al mamei si voi mai mirosi mancarea ei. Spune-mi ca nu maine imi voi lua viata de guler si-o voi tranti de pamant pana va invata sa se descurce de nebuna, singura, curajoasa.
Spune-mi ca mult timp de acum inainte ma va trezi uruitul masinii de spalat si ciocanelul de snitele din bucatarie.
Spune-mi ca nu de maine va trebui sa-mi gatesc, spal, calc, singura.
Spune-mi ca nu maine imi scot inima din piept si-mi las jumate acasa.
Spune-mi ca in noaptea ce urmeaza nu voi dormi cu doua necunoscute in camera.
Spune-mi ca n-am plans toata ziua pana mi-au iesit ochii din oribite.
Spune-mi ca nu mi-e frica de responasibilitate si maturitate.
Spune-mi ca sunt cel mai curajos om din lume si nu sunt nici prima, nici ultima care pleaca de acasa, de la ma'sa, de la ta'su, de la mesele in familie si viata lipsita de girji.
Spune-mi ca aici imi va fi de 10 miliarde de ori mai bine.
Spune-mi sa nu fiu proasta si sa nu ma tem de nimicuri.
Spune-mi ca de-acum sunt o femeie in toata regula si Bucurestiul ma asteapta cu bratele deschise.. si va fi bun si primitor cu mine si niciodata nu-mi va face rau..

Imi spui?
Daca nu, eu nu mai plec de la casuta mea.. sa fie clar!

joi, 25 septembrie 2008

alo, eu sunt un fluture

-Alo, eu sunt un fluture.. uneori sunt frunza nucului din curtea scolii
si alteori sunt parfumul viei de toamna in care m-am nascut si-am renascut de-atatea ori.Am fost candva cana din care a baut Krisna Murti,iar nu demult am fost un greiere.Din cand in cand raspund la telefon si ma bucur sa aud voci pe care le-am iubit.Vreti un semn de la mine? Eu zic ca e mai bun un indemn, pe care mi l-a dat si mie un preot, dar din pacate a venit prea tarziu pentru mine...
"-Nu va mai lasati constransi de nimeni si de nimic, nici de vremuri, nici de oameni,
Fara ura, fara regrete si resentimente, mergeti inainte ca si cum timpul n-ar exista.Eliberati-va de tot si de toate cu gandul ca trebuie sa traiti, Pentru si In Adevar.Caci doar Adevarul va va face Liberi. Si numai liberi fiind, veti putea atinge in viata..FERICIREA
In rest prieteni, nu uitati, ca in curtea scolii sub nuc, seara, se strang tinerii pletosi si canta la chitara..."

miercuri, 24 septembrie 2008

would you..

Would you dance if I asked you to dance?
Would you run and never look back
Would you cry if you saw me crying
Would you save my soul tonight?

Would you tremble if I touched your lips?
Would you laugh oh please tell me these
Now would you die for the one you love?
Hold me in your arms tonight?

spune-mi ca DAAA!!!

marți, 23 septembrie 2008

bunicul meu (2)


Mi-am aplecat capul pe spate si incerc sa port o discutie cu tine.. Oare ma asculti? Nu vad nicio stea pe cer, nu dai niciun semn ca ai vrea sa m-asculti si sa ma sfatuiesti. Da-mi un semn, unul cat de mic.. Spune-mi ca esti acolo si deja imi pot varsa greutatile inaintea ta.Desi tu le stii pe toate, ca ma vezi cand gresesc si fac bine..
Acum ia zi-mi, mai stii cand am cules piersicul de langa casa in doua pungi albastre si le-am imprastiat pe 2 strazi? Aproape ca ai facut infarct cand l-ai vazut asa golas si unde mai pui ca nici macar nu erau coapte.. ce frica mi-era sa trag zavorul portii si sa te infrunt. Dar nu te-am mintit, ca tu m-ai invatat sa nu mint. Mi-am recunoscut deschis greseala, ca Mariana imi daduse pungile sa aduc cat mai multe si ce ramane sa dam la rate. Eu nici macar n-am mancat daca vrei sa stii, ca erau verzi si ma ineca puful ala.. Nici macar atunci nu m-ai mustrat din cuvinte, dar privirea ta spunea totul.. Te-ai cam suparat, bunicule!
Sau mai stii cand te-ai rugat de mine o saptamana intreaga sa mergem la nea Gica fotograful sa ne faca o poza mare pe care sa o pui in rama deasupra patului tau si sa te inchini la ea mai grozav ca la icoana? Ma imbracase mama in bluza aia roz cu buzunar in fata care nici macar nu se potrivea cu sarafanul in carouri.. dar zicea ca tre sa purtam culori vii ca se schimbase tehnologia si deja erau pozele color. Pana si tu iti luasei camasa aia vernil, parca prea indrazneata pentru varsta ta. Ai tras aer in piept si mi-ai zis: "Mariuco, trebuie sa fim seriosi! Nu-ti ranji fasolea si poarta-te ca o domnisoara"..pac, pac cu blitzul si gata poza.. Mi-ai strecurat in buzunarul de la piept o bancnota albastra.. nu mai stiu exact valorea ei, dar stiu sigur ca era albastra si ca o asteptam cu nerabdare de fiecare data.Asta era pentru inghetata binecunoscuta. Cat rasfatz era pe capul meu cand imi petreceam zilele cu tine..
Si ca sa nu uit.. Mereu ti-am ascuns lucrul asta dar mi-era greu sa-ti spun. ma plictiseai teribil cu cartile alea despre plante .. ce ma interesa pe mine ca din sunatoare se face ceai si-l bei cand te doare stomacul?sau din urzici faci ceai cand ai migrene..
Mi-e dor de tine..nu-mi mai cumpara nimeni inghetata, nu ma mai apara, nu mai spune nimeni tare si raspicat:"E nepoata mea, Mariuca!"
Cam asta vroiam sa stii in noaptea asta fara stele si luna.. ca pe zi ce trece imi lipsesti mai mult si mai mult desi au trecut atatia ani de cand ai spus adio lumii noastre. Ti-am promis ca vara asta o sa-ti plantez pietricele si carciumarese dar m-am luat cu treburi si am uitat.. vara a trecut, florile s-au dus si nu le-ai mangaiat. Dar un buchet de crizanteme tot ti-l aduc duminica. Pana atunci asteapta-ma si lasa stelele sa-mi zambeasca..

EU, femeie indragostita?

Arat eu a femeie indragostita? Am privirea pierduta si-un zambet larg? Am parul ravasit de maini delicate si parfum strain pe piele? Cant prin casa si ma fatai de colo, colo fara stare? Pronunt numele lui de 83649826496294291 de ori in gand si pe buze? Ma gandesc in fel si chip:el ce-ar zice daca ar fi aici? el ce-ar crede? el ce-ar face?
Am curaj sa fac planuri pentru viitor si sa zic mai mereu:cand o sa plec intr-acolo si va fi si el...
Arat eu asa? Sa existe in mine oare, urme din astea de femei cu mintile pierdute? Aproape ca uitasem sa mai simt.. dar nici acum nu pot spune ca-mi vine sa deschid geamul si sa urlu ca sa stie tot cartierul ca in viata mea a aparut o steluta mica si albastra.. Imi vine sa-mi tai aripile astea de fluture si sa ma las absorbita de imbratisari, asa.. ca atunci cand te poarta valurile marii..
M-am uitat zilele trecute in oglinda ca nu o mai facusem de mult cu asa mare atentie.. Am vazut un monstru blond care isi tinea pe umar singuratatea si nu se mai recunostea.. Isi vedea fata zbarcita, cu cearcane uriase, riduri si buze uscate.. Par alb si sani lasati, cocoasa si tremur in maini.. Dar deodata viata mea s-a aglomerat, cu atat de multe incat m-am speriat.Mai ales ca portretul din oglinda a intinerit si si-a recapatat din farmec, i-a revenit zambetul si gropitele din obraji.
Si totusi mai are putere sa arunce cuvinte amare si sa regrete, sa ia decizii si sa se razgandeasca.. E un du-te vino continuu, zi de zi, seara de seara, de trei zile incoace, viata mea chiar s-a aglomerat.
Si ma multumesc cu ce premiesc, si beau din cupa amaraciunii si-mi promit sa dau gata pe oricine imi iese in cale(in special pe tine,orgoliosule, grijuliule, nepasatorule) sa tai si sa spanzur pentru ca in final sa-mi trag sufletul si sa zic: Cristina, ce tare esti!
Da, stiu n-ai inteles nimic! daca steluta albastra e aducatoare de minuni,daca se intampla ceva cu portretul, daca grijuliul e calcat in picioare.. pai ce sa intelegi tu, cand nici macar eu nu inteleg?
Cunosc decat partea mea.Cu priviri pierdute si zambet larg, cu nerabdare si regrete..

Ambasadoarea joaca leapsa (2)

Deci, sa spunem pe nume celor 10 lucruri care ne inspaimanta, dar intr-o maniera funny, ca sa nu ne luam la tranta cu depresiile mai abitir ca pana acum:)
Asea, deci, ma tem:

1. De privirile fixe.. daca mi se vede cosul de pe frunte si ca o spranceana este mai lunga decat cealalta???

2. Nu mi-e frica de intuneric si gandaci cum adora sa spuna domnisoarele din ziua de azi, in schimb ma cac pe mine de frica daca se urca vreo furnica pe mine.. habar nu aveti cum ciupesc scarbele alea!!!!!!!!

3. Ca nu o sa gasesc niciodata barbatul potrivit.. Si romantic si cazut in cap si serios si mai batran decat mine si sa aibe curaj sa infrunte tampeniile mele.. Daca il stiti pe unde se ascunde, please let me know!!!

4. Mi-e frica sa am copii.. Cand fac cate o nebunie ma gandesc: "Ce o sa-l invat eu pe ala micu? Sa faca asa...?"

5. Sa o supar pe mamaaaaa ca nu-i tace gura jumatate de zi..

6. De Bucuresti! Am zis!!! Si nu vreau intrebari pe tema asta.. DE NICIUN FEL

7. De "prieteni"..

8. Ca o sa mor de tanara calcata de masina.. Pfuu, ma chinuie visul asta din copilarie..

9. Ca o sa reusesc in viata si o sa am bani muuuulti dar nu o sa ma pot bucura de ei, pentru ca voi fi singura si voi incepe sa construiesc adaposturi pentru caini si sa fac acte de caritate, doar doar sa am multumiri

10. Acum m-am gandit mai bine si imi dau seama ca nu prea mai mi-e frica de nimic.. si ca totusi sa nu las 9 puncte, pe ultimul il bag asa .. ca sunt eu simandicoasa si snoaba: mi-e frica sa dorm cu lumina stinsa.. phahahhahaha

Oameni buni, veniti la leapsa ca pe mine m-a innebunit Ambasadoarea. Daca imi mai trimite 2-3 din astea trag zavorul peste blog si plec in lume..

marți, 16 septembrie 2008

cu tine vreau TOT..

"de-acum si pana mor iti dau viata mea.. te rog s-o primesti"


joi, 11 septembrie 2008

vreau sa am o familie candva si sa mor de batranete


"Pasarico, te-ai mai urcat in masina asta.. inchide portiera bine"
Tacuta, tranteste usa cu toata puterea ei pana ce masina se zgaltaie sanatos.Saluta cu jumatate de gura, intinde o mana timida sa facem cunostinta si apoi isi propteste mana dreapta in falca si priveste pe geam.A ramas asa minute intregi, fara glas, fara nicio miscare, parca fara suflu.
Intr-un tarziu isi aduce aminte de ea si o intreaba: "Si ia zi pasarico, l-ai vrajit pe tac'tu cu treaba aia?" E speriata sau poate foarte rusinata..Raspunde stins ca taica'su nu e om rau si-i va face pe plac..
Ma uit insistent la ea poate, poate reusesc sa leg o discutie.Erau deja vreo 30 de minute bune de cand stateam la cativa de centimetri una de cealalta si nu schimbasem doua vorbe..
El gesticula si vorbea si tipa si radea, era in centrul atentiei in tot cazul. Cand in sfarsit ne-am hotarat asupra unui loc unde ne vom putea bea mintile si vom povesti, am tot amanat discutia cu fetiscana asta speriata, pentru mai tarziu.
Nimic spectaculos acolo, baietii beau vin si noi ne-am udat buzele intr-un ceai cu gheata. Am deschis tot felul de discutii care mai de care..mai simple si mai complicate, mai deplasate si mai serioase.. Nimic! Ii scoteai vorbele cu patentul din gura.. raspundea scurt doar daca era intrebata si se uita pe sub breton la el.Ii era frica sa nu greseasca cu ceva pesemne.. Statea cu spatele drept, lipit de spatarul scaunului si-si freca mainile incontinuu.Ziceai ca se afla la o rascruce de drum sau ca are de luat o decizie de care-i depindea viata.
Am analizat-o indeaproape..Se vedea ca e o fata simpla, de la tara dar care atunci cand era acasa, in fata oglinzii, se vedea o Marilyn Monroe a secolului 21.Avea parul vopsit blond, cu o frizura la moda, dar era imbracata saracacios si fara gust.. Radea pe infundate la glumele lui nesarate si ori de cate ori ii suna lui telefonul isi ciulea urechile si incerca sa ghiceasca daca la capatul firului se afla o femeie sau un barbat. Se vedea in ochii ei ca o omoara curiozitatea dar nu indraznea sa intrebe de ce e asa cautat la o ora asa tarzie si de ce da raspunsuri de genul:"Nu cred ca pot in seara asta, o sa vad cum fac", "Nu pot sa vorbesc acum, o sa te sun eu", "Nu te-am mai sunat ca am remorca cu mine"..
Am ramas singure pentru ceva timp si ma gandeam in fel si chip.. Ce sa o intreb? Cum sa o intreb? Nu mai tin minte exact care au fost primele cuvinte care au spart gheata.. cert este ca usor, usor s-a dezmortit si mi-a povestit aproape toata viata ei.. Abia avea timp sa-si traga respiratia ca nu mai contenea cu povestile.O ascultam si o priveam in ochi.. ce curati si sinceri erau. Si simteam cum toate cuvintele ii ies dinauntru, din suflet.
O simteam ca sufera dar nu avea inca curaj sa mi se confeseze.Stia ca nu si-a ales omul potrivit dar il iubea prea mult.Isi pleca privirea in fata lui ori de cate ori se incrunta spre ea si-i sorbea cuvintele ca pe niste porunci.. Cine sa fie de vina oare? El, ca e smecheras de cartier si are impresia ca viata nu inseamna decat bani, femei si alcool? Sau ea ca se complace in astfel de situatii?
Si cand te gandesti ca avea planuri.. sa mearga la facultate si sa cunoasca oameni noi, sa-si urmeze visul si sa fie fericita.. Dar din clipa in care l-a cunoscut a inceput sa taie de pe lista, in fiecare zi, cate ceva din ceea ce urma sa realizeze..
Si a taiat atat de multe incat au ramas decat doua randuri scrise in graba in josul paginii.. "sa am o familie candva si sa mor de batranete"..In rest, totul disparuse.
Dar discutia noastra trebuie sa se termine, s-au intors baietii..
Ii pun o mana dupa gat si aplec capul pe umarul ei.. Ii privesc mainile transpirate si strang din dinti..cand imi ridic privirea ma loveste in plin rasul lui de-un zgomot asurzitor..se auzea cu ecou.

Si inca il mai aud cand rade si inca o mai vad cum se teme..

cauta-ma tu..

Reiau acum povestea aia veche cu sufletul pereche
Se zice ca fiecare are undeva, undeva in lumea asta,
Jumatatea sa.
Eu, deocamdata, imi impart singuratatea-n doua:
Iau eu jumatate si jumatate imi las mie.
Ce bine o sa-mi fie, deocamdata.
Da' stiu c-odata si-odata trebuie sa te gasesc.
Recunosc, n-am puterea sa te recunosc.
Jumatatea mea, cantecul asta-i pentru tine,
Asculta-l bine si cauta-ma tu...


Cand voi veni, inseamna ca m-ai chemat
Cand te voi auzi, inseamna ca m-ai strigat,
Cand voi fi, inseamna ca m-ai dorit,
Cand te voi gasi, inseamna ca m-ai cautat.
Cauta-ma tu ...


Si daca e asa si cred ca e asa
Inseamna ca pan' acum, jumatatea mea,
Am trait pe jumatate, am visat pe jumatate
Si am pierdut o jumatate din viata fara sa-mi dau seama.
Crezi ca-i simpla drama, gandeste-te,
In definitiv e si a ta.
Recunosc, n-am puterea sa te recunosc.
Jumatatea mea, cantecul asta-i pentru tine,
Asculta-l bine si cauta-ma tu...


Nu prea merg pe la prieteni vechi Sa-ntreb ce sa fac.
Stiu ca nu pot sa imi spuna nimic
Si atunci astept sa vina totul de la tine...


Cauta-ma tu..

luni, 8 septembrie 2008

domnul meu X..


Probabil habar nu ai ce mult te prinde atitudinea asta de domn.A, nu..doar vroiam sa-ti zic..
Te admiram de ceva vreme doar ca am pastrat secretul.Si nu pentru ca ai fi facut ceva special sau iesit din comun, doar m-ai zgalitait grozav de cateva ori..M-am inegrit de suparare atunci pentru ca in jurul meu roiau ca niste musculite fel si fel de oameni care isi doreau din rasputeri sa ma impresioneze. Dar tu, vai.. M-ai urecheat zdravan si m-ai facut atenta asupra faptului ca varsta nu ne permite sa ne tragem de sireturi.. Hahaha.. Ma priveai de sus ca si cum eu as fi ramas la grupa mica si tu ai fi pasit deja in lumea scolarilor. Este ca nu gandeai vreodata ca va veni ea si vremea cand ma vei dori? Sincer, nici eu.. Mi te imaginam cu o casa nici prea prea, nici foarte foarte prin care sa zburde cel putin 2 copii, cu o sotie cu solduri mari si picioare scurte, cu masina personala si serviciu modest. Om cu carte de altfel, dar care s-a cam grabit sa-si faca un rost si a ajuns unul dintre tipii aia care dau sfaturi de genul:"ba baiatule, stai in banca ta nu te insura.. nu te lega la cap cand nu te doare".
Dar uite ca imaginatia mea a mers cam departe.Sau poate tu esti putin exagerat si-ti place sa crezi despre tine ca esti un om care si-a trait 3 sferturi din viata si acum adio distractie, adio aventuri, adio dragoste.. welcome rutina!
Ei bine, nu te-am mintit cand ti-am spus ca aspectul tau fizic inca inseala priviri.. pentru urmatorii 3-4 ani poti sta linistit, mai fentezi inca varsta si ne poti minti ca ai doar 26 de ani. Asta numai daca nu-ti vin pe parcurs idei nastrusnice si te hotarasti sa-ti impodobesti inelarul..
Stiu, zambesti in timp ce-ti plimbi ochii peste randurile mele. Te simt, ai tras o gura considerabila de aer in plamani.. esti mandru!
Eh da, recunosc!Mi-am dezvoltat o pasiune pentru tine si nu numai pentru ca am facut un pariu cu mine insami dar si pentru ca ma fascineaza vocea aia impunatoare si aerul tau de superioritate.. Ceea ce ma sperie mai mult si mai mult este misterul vorbelor tale..Habar nu am cand vorbesti serios si cand glumesti, cand spui adevarul sau cand minti. Poate ca asta te face mai interesant dar mi-as dori sa intru macar pentru cateva minute in mintea ta si sa-mi notez pe-o bucata de hartie cele mai ascunse si mai hotarate ganduri ale tale. Dar cum asta e mai mult decat imposibil o sa ma multumesc cu vorbele tale jucause si pline de ascunzisuri.
Si-mi permit sa scriu orice, oricat pentru ca nimeni in afara de noi doi nu-si va da seama la cine face referire textul acesta. Profit de asta si-ti marturisesc ca ard de nerabdare la gandul ca mai e asa putin timp pana sa-mi tin promisiunea..Pana sa te las sa-mi asculti indelung vocea de copil de paispe ani, pana sa-ti musc bronzul de pe brate, pana sa-mi sorbi cuvintele dulci, pana sa-ti intep degetele cu unghiile, pana sa-ti ingropi ziua in parul meu.
Am exagerat? Nu, deloc! Ar mai fi atatea de spus dar prefer sa-mi aduc trusa de cucerit in geanta mare de stofa si sa scot fiecare instrument la timpul lui..

sfatul lor, sfatul meu..

Nimeni n-o sa iti explice ce e Dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa nu uiti de inima ta...

joi, 4 septembrie 2008

te-am iubit, fraiere..



bob dylan BABY STOP CRYING
Asculta mai multe audio Muzica »

Am asa un dar de a prevede viitorul.. N-oi fi eu vreo mama Omida sau vreun Nostradamus dar mereu stiu cat de bine sau cat de prost se poate incheia o relatie, o situatie, o discutie.. Presimt unele chestii, mai ales cand cunosc indeaproape persoanele in cauza..
Pe tine te-am rasfoit atatia ani si te stiam pe de rost. Eram convinsa ca nu te vei tine de cuvant, ai fost un neserios.. Mai ales cand stii prea bine ce mult m-ai entuziasmat atunci..Uite, ca sa te convingi iti zic si acum ca eram la iesirea din parc, imi tineai o mana dupa gat si cealalta pe umar si ca sa ma impaci dupa cearta aia cu tunete si fulgere mi-ai zambit si mi-ai zis: "Ma eu cred ca noi doi o sa ne casatorim.Nu vrei sa o facem de acum?" Ce amuzant erai.. noua abia ne trecusera juliturile din coate si faceam planuri de casatorie.Dar ne iubeam..A fost o vreme cand si tu m-ai iubit..M-ai iubit la fel de mult pe cat am facut-o si eu.Doar ca.. as vrea sa stii ca imi pare rau ca nu te-am apucat de mana cand a trebuit, ca am avut si eu orgoliul meu de fetiscana dorita de priviri nesatule.A.. plus cateva prejudecati idioate dar macar inteleg, macar inteleg ce ai vrut tu sa fii, inteleg ce ai fost.
Poate si tie ti-a ramas un gust amar dupa ultimele intalniri dar intelege-ma tu pe mine acum. Mi-a fost sila sa te laud cand te laudau toti si m-am jenat sa te mai vizitez cand stiam cine te viziteaza. Dar trebuie sa recunosti ca nici tu n-ai fost mai viteaz.. Ai fugit de adevar intreaga ta viata.
Tineam mortis sa-ti marturisesc ca ai acelasi miros de-o vesnicie.. Si in seara asta mi-a infundat nasul. L-am savurat asa scurt, in trei timpi si cinci miscari.oricum m-am bucurat ca te-am privit si mi-ai zambit ca mi-ai promis ca o sa-mi explici candva trecutul si prezentul..(dar cand? asta numai tu o stii).
Regret ca ai ramas gol pe dinauntru.Nu e vina mea.. Tu esti un om fara limite si chiar daca te lauzi ca esti in aceeasi zodie cu mine lasa-ma sa-ti spun ca nu ne asemanam deloc. Si nu stii cat sufar ca traim in universuri paralele, in galaxii diferite.. Tu esti cam prost cand iubesti! E cel mai mare defect al dumitale.. Dar esti prost, prost rau..
De-acum s-a terminat cu iluziile, bine ca am ramas dracului alaturi de tine chiar si spiritual.. Altfel habar n-aveam ce ti s-ar fi intamplat. Eu ma mai mint de la o zi la alta ca sunt destui barbati tineri in jurul meu ca sa ma ajute sa scot dopul de la sampanie. Nu-ti face griji!Ma mai hranesc cu chestii din astea..
Problema esti tu! Pentru ca mi-e greu cand te vad asa amarat.. suferi ca un caine.Fara sa stii ca eu am farmacia mea cu program de noapte..
Da stiu, tu sigur ai crezut ca am uitat. Cum pot sa uit? Sa te uit?Sa uit, stii, acele amurguri care sa zicem ca puneau dungi aurii pe bluza ta crem si apoi erai tu invartind luna pe varful degetelor la frumoasa etate de saptesprezece ani..IM-PO-SI-BIL!!!Te-am iubit, fraiere..

Nu uit nimic.. Si acum te rog inchide ochii si pune-ti mainile la urechi.Vreau sa le povestesc celorlalti cate ceva..


Sa-mi tineti secretul intr-o cutie de lemn cu lacat mare si greu, da?
Ei bine, l-am dus in camera mea..Am pus melodia cu Bob Dylan si deodata, cu hainele in ruine el tabari asupra mea ca un leu asupra unei caprioare..Ma rasturna cu o mana in beregata pe pat si a facut cunostinta cu fiecare particica a corpului meu.I-a placut mult atunci pentru ca m-a tinut in brate mult si m-a sarutat indelung. Si iara va zic: amorul nostru a fost ca o bomboana invelista in staniol.. dulce, dar totdeauna fosnea foarte tare.

Mmm plec de la geam, de la geamul albastru, caci noaptea-i albastra si tu esti acasa,
la mama dracului..

Dar tot te-am iubit, fraiere!