Duminica

Toate saruturile pe care nu le-am dat si toate saruturile pe care nu le-am primit azi, mi-au urcat pana in gat si urla sa fie scuipate. Zambetele care nu mi s-au deschis incep sa se stranga speriate.. Este oare posibil ca dintr-o mare negatie sa izbucneasca o mare afirmatie?Este oare posibil sa privesti un om si sa gandesti despre el ca este atat de prost incat nu merita nici sa te uiti spre el, ca este atat de jalnic incat ti-e foarte rusine sa stai langa el?Si apoi.. apoi imediat sa te razgandesti si sa-l gasesti ca fiind cel mai vartos si cel mai atragator barbat din lume.
Nebunia mea consta in a calca pe certitudinile ce se nasc in mine fara sa le fi dorit.Eu nu doresc sa fac multe lucruri si totusi nu ma pot abtine..Asta pentru ca sunt un om bolnav.Am cea mai mare nevoie de afectiune si nu din aia superficiala.. nu, nu. Si cum a venit si momentul in care o primesc din doua parti sunt nehotarata.. nu vreau sa pierd nimic! Doar ca astazi balanta s-a dus intr-o parte si refuza sa se mai ridice..nu mai am nimic de pus pe celalat taler ca sa o pot aseza incat sa fie egala.
Astazi a fost Duminica si oamenii nu patesc prea multe Duminica..
Asa ca maine e ziua povestilor..