joi, 1 iulie 2010

Iubirea, ce curva...


Mi-am pierdut pana acum iubirea vietii de doua ori desi se spune ca e imposibil, ca doar o singura data in existenta ta ca om ti se poate intampla asa ceva. Dar culmea, in cazul meu au fost doi barbati diferti si tot de doua ori am simtit ca mor, ca viata mea s-a terminat odata cu plecarea lor. Ca nu pot, ca fara el la momentul ala, sensul vietii mele se afla intr-o prapastie adanca si oricat de tare as urla nu ma aude nimeni si nu ma va mai auzi nimeni vreodata. Am iubit cu toata fiinta mea doi oameni diferiti si tot lor le-am daruit tot ce am avut mai bun.M-au tradat, m-au mintit, m-au parasit...
Prima data a fost parca mai usor. Am acceptat realitatea intr-un tarziu, cu o nepasare marsava pentru ca ma astepta o lume noua, idealuri noi, oameni noi, prietenii, poate chiar iubiri noi. Aveam sa parasesc orasul care imi adusese atata amaraciune desi era locul unde ma nascusem, unde invatasem sa fac primii pasi, unde iubisem prima data, pe scurt, locul unde mi-au fost ancorate radacinile. Dar plecarea asta imi dadea incredere, facea durerea suportabila. Imi petreceam zilele visand la cat de frumos am sa traiesc si aveam un calendar in care imi insemnam zi si zi cat mai am de trait acolo.
Si am plecat... Nu a trecut mult si imediat mi-am intalnit iubirea vietii pentru a doua oara. Si atunci eram fericita nu neaparat pentru ca iubesc din nou ci pentru ca ma simteam salvata, scoasa din prapastie. Iubeam... iubeam cum nu o mai facea nimeni in univers. Iubeam fara egal, iubeam diabolic, obsesiv, sufocant, apasator. Iubeam cu frica zilei de maine. Fara pic de siguranta, fara incredere in propria mea persoana si in cea de langa mine, fara esenta. Credeam ca iubesc complet pe atunci desi imi lipsea tot.
L-am pierdut si pe el dar de aceasta data parca cerul se pravalise peste mine intr-o fractiune de secunda. Traiam la voia intamplarii, de azi pe maine, cersind iubire si implorand impacare. Ma simteam umilita desi ma umilieam singura cu buna stiinta. Tradata desi acceptam fara sa stau pe ganduri tradarea. Ma simteam mintita desi eu ceream minciuni. Ma simteam folosita desi eu imi serveam sufletul pe tava. Calcata in picioare desi ma intindeam pe jos si-mi presam corpul cu picioarele lui.
Deveneam tot mai des furioasa pe propria mea persoana iar pe el il absolveam de orice vina. Strangeam din dinti asta ca sa nu-mi dau milioane de pumni in cap si plangeam... Dumnezeule, cat plangeam. Cu lacrimi de foc plangeam...
Imi spuneam ca o sa-l accept o viata intreaga asa, cu ea langa el, cu el langa mine din cand in cand. Ca am sa imi construiesc viata in functie de timpul lui liber, de mofturile lui, de poruncile lui. Ca am sa fac sacrificii pentru iubire, ca iubirea vietii mele este mai presus de orice si ca daca o pierd atunci pentru ce am sa traiesc?!
Prostii...
Pai stai putin! Daca de doua ori in viata am iubit la intensitate maxima si de doua ori in viata am pierdut, am murit si am inviat, de ce n-as mai putea sa o fac a doua oara, a treia, a mia oara? De ce sa nu mai mor inca de zece ori pana am sa ajung acolo unde merit?
Iubirea nu moare niciodata.Iubirea doar se muta. E un chirias permanent. Cand apar gandaci in bucatarie si se sparg tevile isi face bagajele si inchiriaza alta locuinta. Iar cand in sfarsit gaseste un proprietar pe masura care ii ofera toate conditiile si il face sa se simta asa cum si-a dorit intotdeauna decide sa bata palma si sa cumpere locul pentru toata viata.
Iubirea nu e o iluzie. Iubirea e o curva mincinoasa. Si se baga in cate paturi are chef pana gaseste ce cauta. Pana gaseste incredere, protectie, afectiune, intelegere, adevar, statornicie.
Asadar, iubirile vietii mele au fost aventuri ce-au durat ani. Sfarsitul lor a fost pe atunci un capat de lume dar am gasit mereu pe cineva care sa-mi arate ca lumea e enorma si nu e greu sa-i gasesti celalalt capat.
Nu mai caut iubirea demult, pentru ca apare ea mereu cand are nevoie sa doarma in bratele cuiva si sa fie sarutata. Ce curva...

26 de comentarii:

Anonim spunea...

...ce frum scrii:)...f dragutz romantic s emotionant.

Once-upon-a-time spunea...

mai complet de atat nu se putea ...:)
fruntea sus!
"niciodata iubirii nu-i spune"mai stai!":)
te pup
www.once-upn-a-time.blogspot.com

Anonim spunea...

ne poti spune, te rugam, ce ii facea atat de speciali pe cei doi care ti-au marcat pana acum trairile sufletesti?

killer spunea...

curve la tot pasul

cdl spunea...

Foarte frumos vara.. frumos in sensu` ca jonglezi cuvintele intr`un mod elegant.. restu` e asemanator cu ce`am trait eu si muuuulte alte persoane.. aceeasi greseala pe care o facem majoritatea.. ne imaginam ca persoana de langa noi este universul nostru`..
Siii...imi par cunoscute anumite personaje.. :)

pup..

Anonim spunea...

almost the same story ...foarte fain scris...bravo bravo !!!

Anonim spunea...

timpul care pleaca nu se mai intoarce

Stefan spunea...

iubirea nu e curva, ci are nevoie de curve... :)

asta nu inseamna neaparat ca ele, curvele au nevoie de iubire...

nu scrii frumos (cum se imbaloseaza astia pe aici) scrii veridic, pentru ca ai trait asta; ai trait ca sa povestesti si povestesti ca sa traiesti, ca sa ti se confirme, ca sa mergi mai departe... o duda anonima spune ca scrii "f dragutz romantic si emotionant", probabil nu i-a venit inca ciclul, probabil inca n-a supt o pula pe care mai apoi s-o regrete like hell... dar sa lasam copii sa viseze, pentru ca le vine randul...

eu am alta opinie : iubirea e panica, iar fara panica murim

Radu spunea...

Iubirea chiar nu tine cont de cat de mult daruiesti intr-o relatie. Nimeni nu poate sa gaseasca o solutie. Suntem facuti sa suferim si sa uitam de suferinta. Mereu facem aceleasi lucruri.

Moni * spunea...

si totusi traim printre curve.

Laura spunea...

Daca luam in seama puritatea sentimentului (si sigur stii despre ce vorbesc), nu se poate vorbi despre curve.
Din tot ce-ai scris, imi amintesc cel mai bine umilinta pe care ne-o administram singuri, dar de care ii invinovatim pe ceilalti.

So spunea...

Dupa parerea mea, de pierdut tu nu ai pierdut nimik, deobicei pierde cel ce nu stie sa aprecieze ceea ce are langa el.
O zi buna.

Anonim spunea...

ne divulgi si noua numele celor doi fericiti, te rugam?

Ilie Stelian spunea...

Intr-adevar, ceea ce scrii este atat de realist... Viata este o clepsidra de nisip, iar noi nu ne putem alege cand inrerupem caderea firelor... Super blog, super posturi, am sa revin!

morena spunea...

Of, of, of!
Pe tine nu te bate nimeni, nu?
Deci, citeste ce-am postat ultima data pe net (azi adica) si fa ceva pentru tine!
Te pup twin-o!

P.S In intreaga ta viata vei intalni oameni care vor fi cumva speciali. Si, la un moment dat aceste "mari" iubiri ale vietii tale, vor ca niste...stalpi sa zicem. Fiecare iubire a mea a fost una a vietii, dar mergand mai departe...abia acum pot spune ca simt si iubesc cu adevarat.
Trust me!
Mai ai destul timp.

demodaveche spunea...

Câtă filosofie! Știți cum zic bagabonții...

p***-n in p**** ... gata fata.

E simplu, dar ne place s-o perpelim inainte, să ne dăm sensibili!

morena spunea...

Hahahahaha.
Bobby...esti dus!

Catwalk spunea...

Ce-ai scris imi aduce aminte de fata din filmul "Before Sunset" , pe care a lasat-o iubitul pentru ca dupa cum spusese el "ea il iubea prea mult".Ma gandesc ca nu poate exista superlativ pentru iubire, pentru ca cuvantul in sine si ceea ce presupune nu necesita superlative.Oricum,eu inca nu am iubit si inca nu pot sa ma pronunt ferm,dar daca o sa iubesc, o sa spun "am iubit" si atat, fara sa adaug "mult,intens,cu ardoare...etc".

Superba postarea oricum.O sa te urmaresc.

Natalia Popusoi spunea...

M-am regasit si eu, am iubit de atitea ori....si mereu cu adevarat.

Anonim spunea...

Thanks :)
--
http://www.miriadafilms.ru/ приобрести кино
для сайта firdenisip.blogspot.com

Anonim spunea...

e povestea ta si totusi parca spui povestea mea...

Roxana Ionescu spunea...

"Iubirea nu moare niciodata.Iubirea doar se muta. E un chirias permanent." Aceasta idee e minunata!Bravo :)

Lorena spunea...

Dragostea e o iluzie, e credinta oarba, umilinta fara preget, supunere desavârsita, încredere si daruire împotriva ta însuti, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamna sa îti dai inima si sufletul întreg celui care ti le va zdrobi.

Anonim spunea...

geniala postare, fir de nisip. Keep up the good work! :)

Gina spunea...

Frumos articol m-a emotionat din suflet.

annonymous spunea...

Soțul meu plănuia să divorțeze de mine, spunând că s-a săturat de uniunea noastră, am fost surprins pentru că asta a venit dintr-o dată și instinctul meu mi-a spus că ceva nu merge bine, am aflat mai târziu că soțul meu are o femeie afară, l-am întrebat despre asta , s-a enervat foarte tare și a spus că de aceea vrea să divorțăm, a plecat de acasă timp de 6 luni când am văzut contactul doctorului Ajayi, vrăjitorul, o femeie mi-a explicat cum a putut să rămână însărcinată și să aibă un copil propriu cu un medicament pe bază de plante după 9 ani de căsătorie, i-am luat contactul și i-am explicat situația cu soțul meu, mi-a spus că soțul meu a fost manipulat de o forță întunecată, mi-a spus câteva lucruri de făcut și să-mi fac o vrajă, după șapte zile de vrăjeală soțul meu a venit acasă și a rupt hârtia de divorț, acum trăim fericiți, mulțumită dr. Ajayi. Nu vă rușinați de problemele dvs., căutați ajutor și rezolvați-l. Viber / Whatsapp: +2347084887094