Cam asa stau lucrurile..

ehhh..Iata ca m-am intors!
Si acum vine vremea explicatiilor, nu? De ce mi-am abandonat firul meu de nisip propriu si personal? Pai e simplu: pentru ca a fost o vreme cand toata lumea mi-a sarit in cap ca blogul asta ar fi ca o carte deschisa si de cum o citesti ma cunosti cap-coada. A fost o vreme cand mi s-a reprosat ca blogul meu este mult prea personal si ma expun prea mult. Fara ca voi sa stiti ca de aici eu mi-am adunat puterile cand le pierdusem, mi-am luat sperantele cand mi-au fost spulberate si aici impreuna cu voi am trait si bune si rele.
Mi-am strigat disperarea si voi m-ati ascultat, v-am impartasit fericirile mele si voi v-ati bucurat impreuna cu mine, am jucat leapsa si ne-am urat toate cele bune de sarbatori. Devenisem prieteni chiar si virtuali si asta imi placea. Imi placea sa ma tresesc dimineata si sa caut aici gandurile, povestile, jocurile voastre.
Si tot nu am zis de ce am plecat, nu? Pentru ca in viata mea interveneau acelasi povesti, nu ma puteam concentra asupra altor lucruri, nu mai eram EU. Ma simteam straina de tot ce este aici si nu pentru ca toate acestea nu ar fi facut candva parte din mine, ci pentru ca veneau peste mine pentru a 2-a, a 3-a, a mia oara si nu le puteam stapani.
Devenisem alt om si am preferat sa ma ascund o perioada pana ce voi fi in sfarsit acelasi fir de nisip stiut de voi toti.
M-am abandonat pe mine si atat. Despre voi toti stiu la fel de multe, v-am urmarit la fel de des si am regretat ca nu va pot fi alaturi si nu va pot spune nimic desi mi-as fi dorit.
Am fost o lasa, recunosc, iar postul asta nu l-am scris pentru a ma scuza in vreun fel de disparitia mea si pentru ca vroiam sa stiti ca NU V-AM UITAT, MA!

Nu te-am uitat TWIN si ma bucur ca ai ramas la fel de nebuna. (ne-bu-na)

Nu te-am uitat JOSEPHINE si am sa te urechez ca si tu somezi de vreo cateva saptamani.

Nu te-am uitat AMBASADOAREO si-am murit de ras cand am vazut ca-ti jefuiesc astia blogul.

Nu te-am uitat AGARTTHA si in continuare posturile tale imi fac pielea ca de gaina.

Nu te-am uitat GIOLLY si ai ramas firul meu de nisip :)

Nu te-am uitat DeModaVeche si te vizitez des dar tu n-ai timp de noi.

Nu te-am uitat Ăl fără nume, fiu' lu' nu ştie nime' - of, cu numele tau lung si blogul tau asa de diversificat.

Nu te-am uitat ANA MARIA si cu ocazia asta iti spun si-un secret. Ti-am scris o scrisoare de foarte mult timp si n-am avut curajul sa ti-o trimit nici pana azi. Nu iubeai tu corespondenta? hihihi :)

Nu te-am uitat IRRA, copila bagacioasa :))




Si-acum ne continuam prieteniile?