A mai ramas o saptamana! numar secundele in the background.. stiu ca atunci razele soarelui de munte ma vor mangaia si voi respira aerul care ma face sa simt o libertate crunta.. da.. e ca si cum as merge la marginea marii si mi-as pune costumul de sirena si as inota linistita! las totul in urma.. in valiza imi voi lua doar haine NOI si flori de magnolie pentru oamenii ce urmeaza sa ma iubeasca! aici va ramane totul, totul abosolut! Azi m-am trezit cam tarziu, ce-i drept.. aveam mirosul ala greu ca dupa o noapte de somn profund si vise chinuite.. prima grija a fost sa ascult "cu tine".. Si am fost fericita! deja fluturii din stomacul meu murisera si picioarele nu-mi mai tremurau.. era semn bun, recunosc! si am continuat sa o ascult minute, chiar ore in sir.. imi venea sa tip, sa urlu de bucurie! dar la ce bun? eram doar eu cu mine si nimeni altcineva.. cu cine sa impart bucuria mea nemarginita? care in final ma va trada.. de-atunci nu mai iubesc nimic.. nici bocanci, nici pantaloni largi, nici ochii albastri, nici a treia banca de pe partea dreapta din fata Teatrului National.. nici nimic! si nu mai vreau sa vina joi.. si nu voi mai adormi jumatate dezvelita.. si nimeni nu se va mai infiora.. povestile cu zane si pitici s-au dus de mult! si tot ce mai avem impreuna sunt cateva amarate de versuri asternute pe un beat incarcat emotional! si tot ce vreau sa simt e vantul ce-mi distruge fata cu puterea lui!
mi-e dor de buzele crapate si udate de saliva..